Tehnici de construcție și protecție a rampelor ecologice

In functie de tipul deseurilor acceptate depozitele se clasifica in depozite pentru deseuri periculoase (clasa a), depozite pentru deseuri nepericuloa-

se (clasa b), depozite pentru materiale inerte (clasa c) si depozite pentru

un singur fel de deseuri (monodeponie).Depozitele trebuie sa dispuna de sisteme de paza, echipamente de cantarire, laboratoare de analiza, instala-

tii de recuperare a gazului de depozit si de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, incarcatoare,compactoare, excavatoare) si de servicii de intreti-

nere a acestor utilaje.

Eliminarea deseurilor prin depozitare in rampe (gropi) de gunoi fara vreo masura ulterioara este actual o practica care nu mai este acceptata.

Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau inchise pana in anul2007, insa Romania nu s-a putut conforma in acest termen. Ca urmare, Romaniei i s-a acordat o perioada de tranzitie, care este pana la sfarsitul anului 2009pentru deseurile periculoase industriale, pana la sfarsi-

tul anului 2011 pentru deseurile provenite din industria miniera, pana la sfarsitul anului 2013 pentru deseurile provenite din ind. energetica, chimica

si metalurgica si pana in 16 iulie 2017 pentru deseurile municipale.

Fig.1. Depozit Hawaii

Actual, depozitarea in rampe de gunoi presupune la sfarsit inchiderea depozitului prin acoperire cu pamant (ingropare) si este o practica curenta in multe tari. Astfel de rampe se organizeaza in cariere in care exploatarea s-a incheiat sau in mine abandonate. O rampa de gunoi realizata si exploatata

corect este o metoda relativ ieftina si care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deseurilor. Vechile rampe, necorespunzatoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi imprastierea de gunoaie, atragerea daunatorilor (insecte, rozatoare) si poluarea aerului, a apelor si a solului.

Poluarea aerului se produce prin miasme si prin degajarea unor gaze rezultate in urma fermentarii, cum ar fi dioxidul de carbon si metanul, care produc efect de sera si contribuie la incalzirea globala. Poluarea apei si a

solului se face prin levigat (lichidul scurs in urma proceselor biochimice), care, in lipsa unui strat izolator se infiltreaza in sol si polueaza apele panze-

lor freatice. Aceste poluari pot fi asa de puternice ca impiedica cresterea plantelor deasupra acestor rampe. In mod normal, pe rampa deseurile sunt compactate pentru a le mari densitatea si stabilitatea, si acoperite cu folii si

cu pamant Rampele pentru deseuri organice au instalatii de recuperare

a gazului de depozit.

Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) si dioxidul

de carbon (45 %), la care se adauga mici cantitati de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esterii si alti compusi organici. El poate fi valorificat prin ardere. Daca nu exista posibilitatea de valorificare locala, se recomanda sa fie totusi ars la instalatia de facla deoarece dioxidul

de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de sera mai mic

decat al metanului initial.

Pentru a impiedica levigatul sa se infiltreze in sol rampele moderne sunt prevazute cu straturi izolante, care pot fi din argila (lut) sau din folii

groase de material plastic (geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argila trebuie sa fie mai mare de 1 m pentru deseuri inerte sau nepericuloase si mai mare de 5 m pentru deseuri periculoase. Din cauza problemelor pe care le ridica, gasirea unor amplasamente pentru noi depo-

zite de deseuri este dificila deoarece rezidentii din apropiere se opun, apare sindromul NIMBY (engleza Not In My BackYard), care literalmente se tra-

duce ca ,,nu in ograda mea".

In structura deseurilor urbane, cea mai mare pondere o au deseurile menajere (70-80%), urmate de deseurile stradale (10-12%), de namolul de

epurare orasenesc (7-9%), precum si de alte deseuri, cum ar fi cele din demolari (7-9%), excavatii etc. (3-4%). Statistica de mediu consemneaza pentru localitatile urbane din Romania, la nivelul anului 2000, un numar de 303 depo-

zite municipale, ceea ce reprezinta circa 25% din totalul depozitelor de deseuri din tara. Suprafata ocupata de aceste depozite este de circa 1236 ha,

ceea ce reprezinta aprox 9% din suprafata afectata de depozitarea deseurilor.