Rezervația Naturală Neagra-Bucșani

INTRODUCERE

Tara fara zimbri

Timp de 168 de ani, in Romania nu au mai existat zimbri. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis in 1762, iar din Transilvania in 1970. Se parea ca acest animal monument al naturii fusesese sortit pieirii. In 1951 a fost reintrodus in salbaticie in Polonia, Belarus, Lituania, Ucraina, Rusia si Kargastan.

In 1958 au fost adusi in Romania zimbri din Polonia, in rezervatia de la Hateg-Slivut, reintregindu-se fondul faunistic.

Neagra – casa zimbrilor

In Romania exista in prezent 55 de zimbri, aflati in rezervatiile naturale de la Neagra-Bucsani, Vanatori-Neamt si Hateg-Slivut.

Rezervatia naturala Neagra-Bucsani se afla la numai 70 kilometri de Bucuresti. Are o suprafata de 162 hectare cu fanete si paduri de foioase, cel care domina fiind stejarul. Ca numar de exemplare este cea mai mare rezervatie de zimbri din tara, cu un numar de 35 de zimbri, 16 masculi si 19 femele.

Zimbrul a disparut din fauna tarii noastre catre sfirsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XIX-lea, exista din nou in Romania cu incepere din toamna anului 1958, prin aducerea din Polonia a unui mascul si a unei femele, intr-un parc de vinatoare de linga orasul Hateg, judetul Hunedoara, unde li s-a imprejmuit un tarc de vinatoare de zece hectare, iar in 1963 a mai fost adusa o pereche. In anul 1967, dintre zimbrii de la Hateg a fost adusa o pereche si pusa intr-un tarc de patru hectare, in padurea Trivale de linga orasul Pitesti, creindu-se astfel un al doilea centru de crestere.

In 1983 s-a format cel de-al treilea centru de crestere in trupul de padure Neagra, din cadrul Ocolului Silvic Bucsani, prin popularea cu exemplare aduse din tara, respectiv din Hateg si Arges, prin transfer din Polonia. Ulterior, efectivul de zimbri a fost improspatat cu exemplare aduse din Bulgaria, urmarindu-se de aceasta data corectarea raportului intre sexe. Rezervatia pentru cresterea zimbrilor Neagra se intinde pe o suprafata de 162 ha in arborete, variind intre 20 si 140 ani, cu tipul de padure stejaret, la altitudinea de 248 m.

Crearea rezervatiei de zimbri a avut ca scop, pe de-o parte, urmarirea cu caracter experimental a procesului de aclimatizare si dezvoltare a zimbrului in conditiile climatice din zona de cimpie piemontana si dealuri mijlocii, iar pe de alta parte gospodarirea intr-un sistem unitar a speciei de zimbru.

Rezervatia de zimbri Neagra este un punct de referinta pentru activitatea Ocolului Silvic Bucsani, fiind o datorie "de onoare" de a ingriji, gospodari si mentine aceasta valoroasa specie in fondul cinegetic romanesc, reprezentind practic o pepiniera pe plan national. Analizind structura pe virste si luind in consideratie fatarile din ultimii ani, se constata ca cel putin unul din scopurile mentionate mai sus este atins si anume acela de adaptare a zimbrului in conditiile climatice din zona de cimpie.

Cunoscut sub denumirea populara ZIMBRU si sub numele stiintific BISON BONASUS BONASUS, este un mamifer rumegator din ordinul Artodactyla, Familia BOVIDAE, Genul BISON, subspecia EUROPEANUS. Zimbrul are un corp masiv si puternic, atingind la maturitate o greutate de 800-1000 kg la mascul si 500-700 kg la femela, inaltimea la greaban ajunge la 2,2 m, iar lungimea trunchi si cap este in medie de 280 cm. Coada e scurta si groasa, avind o lungime de pina la 0,8 m. Pieptul este peste masura de dezvoltat, iar capul pare a fi contopit cu trunchiul, cu picioarele din spate mai scurte. Corpul e acoperit cu blana mai deasa si pisloasa de par aspru si scurt, de culoare brun-cafenie-negricioasa. Indeosebi, ceafa e impodobita cu coama foarte stufoasa. Capul mare cu fruntea boltita, mai lata decit lunga, poarta, la ambele sexe, coarne scurte intoarse inapoi deasupra ochilor mici, cu virfurile ascutite indreptate inainte si in sus cu lungimea de 45 cm la masculi, in raport cu corpul fiind mici.

Maturitatea sexuala o atinge la virsta de patru ani, imperecherea avind loc de regula august-septembrie, in functie de starea timpului si tine aproximativ o luna. S-a observat ca la animalele tinute in captivitate nu se pastreaza ciclul constant. Dupa o gestatie de 39 de saptamini, femela fata un singur vitel, alapteaza practic din prima ora dupa fatare.

Zimbrii sint animale de longevitate medie 20-25 de ani. Raportul optim intre sexe e considerat a fi 1 la 5.

Zimbrul e un animal sociabil, parind a fi pasnic in relatia cu omul si tolerant cu alte animale. Dar poate fi surprins si cu iesiri agresive imprevizibile, dovedind agilitate si mare sprinteneala, in ciuda masivitatii corporale.

In timpul sezonului de vegetatie, in cadrul rezervatiei se pot intilni patru-cinci turme (8-12 exemplare in turme) formate din femele mature, vitei masculi si femele cu virste sub trei ani si unul cel mult doi masculi conducatori. Pentru a-si asigura hrana necesara, zimbrul are nevoie de o mare intindere de codru, tinar si bogat in specii forestiere, alternind cu pajisti largi cu ierburi inalte si suculente, precum si de apa. Masculii maturi, puternici se intilnesc izolati, traind singuratici, cu miscari greoaie, dar sigure, dau impresie de putere, de sefi ai rezervatiei.

Desi nu constituie obiect de vinatoare, ci are mai mult rol faunistic, zimbrul merita sa fie bine cunoscut, dat fiind ca efectivul lui sporeste. Nu se poate numi animal complet salbatic, fiind in permanenta sub ingrijirea omului, mai cu seama prin hrana complementara (concentrate, fibroase, suculente 1 octombrie - 31 martie) si prin administrarea pe tot parcursul anului de sare, tratamente antiparazitare si asigurarea apei si linistii necesare.

Fara indoiala, grija omului pentru protectia acestei valoroase specii a condus, treptat, de-a lungul deceniilor, la dezvoltarea reflexului de dependenta fata de om, in detrimentul instinctului de conservare.

Din punct de vedere economic, nu se poate vorbi de un venit programat, cheltuielile pentru intretinerea lui in rezervatie fiind suportate din profitul unitatii, insa mentinerea in fauna tarii a acestui impozant animal merita sacrificii, mai ales pentru noi, romanii, zimbrul este un simbol prezent in legende, traditii populare sau chiar in heraldica. sef Ocol, ing. Dumitru Bunea.”

BIODIVERSITATEA IN RAZA PARCULUI NATURAL NEAGRA-BUCSANI