Poluarea Solului

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

Introducere
1. Poluarea solului
2. Microorganismele din sol si potentialul epidemiologic al solului
3. Indicatori de apreciere a impurificãrii solului
4. Probleme ridicate chimizarea agriculturii
5. Poluarea cu substanþe radioactive si caucerigene
6. Poluarea solului prin reziduuri solide industriale
7. Poluarea terenurilor agricole prin ape reziduale, produsi chimici de sintezã
7.1 Contaminarea om – sol – om
7.2 Contaminarea animal – sol – om
7.3 Contaminarea sol – om
Concluzii

Extras din referat:

INTRODUCERE

IMPORTANTA SOLULUI ÎN NATURÃ

Se afirmã pe drept cuvânt cã solul este locul de întâlnire a populatiilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc pe sol; apele de infiltratie impregneazã solul cu poluanti antrenându-i spre adâncime , râurile poluate infecteazã suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întâmplare pe sol. De la mucul de tigara pânã la automobilul abandonat, de la picãtura de ulei scursã din tractorul care circulã pe câmp pânã la halda de diverse deseuri, toate sunt poluãri directe ale solului. În orase reziduurile sunt îndepãrtate mai mult sau mai putin sistematic.

Dacã nu ajung în ape sunt depozitate pe anumite terenuri, ambianta de viatã imediatã a oamenilor tocmai în locurile aglomerate unde fiecare metru pãtrat este intens si multiplu solicitat, degradeazã terenurile agricole tocmai acolo unde este mai cãutatã pentru frumusetea ei.

Ce se poate spune despre o gospodãrie neîngrijitã cu gunoaiele împrãstiate prin tot locul. Încã o contradictie a civilizatiei: alãturi de capacitatea de a crea un mediu de viatã acceptabil chiar si în spatiul cosmic, stã precara rezolvarea a salubritãtii solului.

CAPITOLUL I

POLUAREA SOLULUI

Totalitatea deseurilor provenite din gospodãrie, industrie, comert, agriculturã, devenite inutile sau abandonate de colectivitãtile umane , constituie astãzi o problemã foarte actualã prin degradarea pe care o produce mediul înconjurãtor.

Prezenta acestor reziduuri în mediul de viatã pe lângã inconvenientele de ordin estetic, reprezintã si inconveniente de ordin psihic, toate acestea fiind dezagreabile prin mirosurile pe care le degajã.

Pe lângã faptul cã aceste reziduuri produc poluarea si contaminarea aerului, a solului, a apei prin produse toxice sau agenti infectiosi, ele oferã medii favorabile pentru dezvoltarea unor vectori cum sunt rozãtoarele, insectele, parazitii.

Potentialul epidemiologic al reziduurilor solide variazã în functie de vechime, de gradul de umiditate, precum si de compozitia acestora.

Vectorii în general pot juca un rol activ în transmiterea unor maladii, constituind un rezervor de virusuri si bacterii sau au un rol pasiv-mecanic. Între vectori, rolul cel mai important îl au rozãtoarele si insectele.

Grupele de boli care se transmit prin intermediul rozãtoarelor, sobolanului în special, sunt în primul rând infectiile intestinale (dizenteria bacterianã si ombianã, brucelozã, leptospirozã, trichinelozã) sau unele infectii transmise pe alte cãi (rickettsioze, encefalite sezoniere, ciuma, tularemia, antraxul, etc).

Gunoaiele active, adicã cele care au un bogat continut de substante organice, asigurã dezvoltarea unuia dintre cei mai importanti vectori: musca.

Se cunoaste importanta acestui vector în transmiterea multor boli pe cale digestivã el putând vehicula pânã la 250 specii de germeni patogeni, având o arie de activitate pânã la distante de 10-15km. Existã o strânsã colaborare între frecventa mustelor si incidenta unor boli cum sunt febra tifoidã, febrele paratifoide, holera, dizenteria bacilarã, antraxul.

Cantitatea de reziduuri solide este în crestere continuã si aceasta variazã de la o tarã la alta. Astfel în Europa cantitatea de reziduuri exprimatã în kg/ locuitor si zi ajunge între 0,4-1 kg; numai resturile menajere se estimeazã cã în Europa însumeazã 85 milioane tone pe an, iar cele nemenajere 50 milioane tone pe an. În S.U.A cantitatea de reziduuri pe locuitor creste în unele localitãti pânã la 2,5 kg cu o mãrire anualã de 2-3%.

Compozitia reziduurilor si structura lor variazã în functie de dezvoltarea societãtii, de nivelul de civilizatie, de caracterul geoclimatic, urbanistic, de obiceiurile populatiei, ponderea deosebitã în perioada actualã apartinând hârtiei si ambalajelor. O situatie dificilã dar cu implicatii mai grave asupra mediului înconjurãtor decât reziduurile menajere o reprezintã deseurile industriale.

Cantitãti uriase rezultate din metalurgie, industria chimicã, de la termocentrale, cenusa, zgura, nãmolurile în industria neferoasã, depozitele de la uzinele de produse clorosodice, care se depun pe suprafete foarte mari, mãresc continutul apelor de suprafatã sau profunzime în cloruri, în metale (plumb, zinc, cupru, hidrogen sulfurat).

O cantitate apreciabile de reziduuri organice provine din industria zootehnicã, din industria alimentarã. Ele contamineazã intens apele de suprafatã, în special în situatia când acestea nu sunt neutralizate corespunzãtor prin statii de epurare.

Evolutia cantitãtii de reziduuri, mereu în crestere cu tendintã de dublare în urmãtorii 10-15ani, pune probleme în prezent si în perspectivã, de necesitatea unor suprafete de teren si implicit de apropierea depozitelor de zonele de locuit cu toate neplãcerile care decurg. Aceastã situatie implicã gãsirea unor solutii economice si tot odatã nepoluante.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Poluarea Solului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
8 766 cuvinte
Nr caractere:
45 979 caractere
Marime:
38.26KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Ecologie
Predat:
la facultate
Materie:
Ecologie
Profesorului:
Rosca Geanina
Sus!