Poluarea Aerului în Craiova

Municipiul Craiova se confrunta cu probleme de mediu cum ar fi calitatea scazuta a aerului datorita traficului intens, poluarea cu pulberi provenita de la haldele de cenusa din apropierea celor 2 termocentrale, calitatea slaba a apei potabile, managementul defectuos al deseurilor, nivelul crescut de zgomot, diminuarea suprafetei de spatii verzi. Aceste probleme au consecinte semnificative asupra sanatatii umane, calitatii vietii cetatenilor si asupra performantelor economice ale orasului. De aceea ele trebuie analizate, prioritizate si rezolvate prin proiecte incluse intr-un plan de actiune, parte componenta a planului urban de mediu

1. Calitatea aerului

Atmosfera de astăzi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (sau nitrogen) (N2) în proportie de aproape 4/5 (78,2 %), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO2) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, etc.

Reteaua locala de supraveghere a calitatii aerului gestionata de APM Craiova cuprinde un numar de 5 statii fixe:

- o statie de trafic în zona cu traficul cel mai intens al orasului - Calea Bucuresti, zona

Piata centrala;

- o statie de fond urban - în spatele Consiliului Local Craiova;

- 2 statii industriale, una în zona Isalnita, cealalta în zona Billa- Casa Stiintei si Tehnicii;

- o statie de fond regional - în zona Breasta, în apropierea Jiului;

Principalii poluanti monitorizati sunt: NH3, NOx, SO2, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile si analiza caracteristicilor fizico-chimice ale precipitatiilor.

2. Surse majore de poluare a aerului

Calitatea aerului din municipiul Craiova si zona periurbana sunt legate de activitatile

antropice care sunt surse de emisii si care pot fi grupate pe 3 categorii:

- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor

- activitati industriale diverse, cu emisii de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice în functie de procesele tehnologice;

- activitati urbane specifice cu emisii datorate în principal arderii combustibililor (în sistem centralizat sau individual);

Traficul

În municipiul Craiova, ca si în alte orase mari, transporturile în comun ridica o serie de dificultati, atât administratiei locale, cât si populatiei, care este interesata de reducerea timpului destinat deplasarii. În perioada 1990-2006, parcul de autovehicule a crescut mult mai repede fata de lungimea drumurilor aflate în exploatare, fapt ce a condus la o crestere accentuata a valorilor de trafic si implicit a accidentelor, blocajelor si oluarii. Ca evolutie în timp, transportul urban a avut o traiectorie marcata foarte mult de evolutia socio-economica a orasului.

În urma analizei critice a situatiei existente la nivelul infrastructurii de transport urban în comun a municipiului Craiova s-au pus în evidenta urmatoarele disfunctionalitati:

- una dintre cele mai importante disfunctionalitati privitoare la traficul public craiovean se refera la organizarea retelei traseelor. Acestea se caracterizeaza printr-o concentrare mare în centru, determinata în cea mai mare parte de lipsa unor artere corespunzatoare de circulatie, pe care sa se poata efectua legaturi între punctele marginale de afluenta;

- starea de degradare avansata a unor tronsoane ale liniei de tramvai, în special în

sectoarele de linie cu curba;

- nivelul ridicat de uzura fizica si morala a parcului de mijloace de transport - tramvaie si autobuze - care este în discordanta cu asteptarile populatiei în ceea ce priveste siguranta traficului si a confortului;

- nivelul ridicat de poluare fonica pe care îl genereaza garniturile aflate în rulare si

vibratiile provocate datorita uzurii si decalibrarii ecartamentului liniei care se rasfrâng

negativ asupra mediului habitational si a constructiilor;

- prezenta unui flux mare de calatori pe directia Nord-Sud (B-dul Carol, str. S. Barnutiu, str. Unirii), la care transportul în comun actual nu face fata si care reclama dezvoltarea unui mijloc de transport complementar celui existent;

- inexistenta sistemului de transport public cu troleibuzul care s-ar preta a fi dezvoltat la nivelul tramei stradale de rang I si II si transferul sarcinii de transport cu autobusul spre zonele periferice ale municipiului.

Un procent semnificativ din populatia municipiului Craiova este expus la poluarea generata de traficul rutier; efectele asupra sanatatii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapament care contin NOx, CO, SO2, CO2, compusi organici volatili, articule încarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe împreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum si agravarea altor afectiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si permanenta fondului sonor determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate. Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atât la cresterea aciditatii atmosferei, cât si la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa). Prezenta metalelor în gazele de esapament afecteaza calitatea solului si apelor, starea de sanatate a florei si faunei.