Obținerea Prunelor pentru Distilate în Condiții Ecologice

1. INTRODUCERE

Agricutura ecologică promovează sisteme de producţie durabile, diversificate şi echilibrate,

în vederea prevenirii poluării recoltei şi mediului.

Producţia ecologică, fără utilizarea produselor tradiţionale nocive, cunoaşte o preocupare specială de câteva decenii în ţările dezvoltate economic. Interesul pentru produsele şi producţia ecologică este în continuă creştere şi în ţara noastră. Regretabil este faptul că suprafeţele cultivate în condiţii ecologice în ţara noastră sunt încă foarte reduse.

Metodele de producție ecologică utilizate în obținerea produselor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- respectarea principiilor producției ecologice;

- neutilizarea de fertilizatori și amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, subsțante folosite în alimentația animalelor, substante ajutatoare pentru pregătirea furajelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse, decât a acelor produse permise să fie folosite în agricultura ecologică;

- folosirea de semințe sau material vegetativ săditor obtinut prin metode de producție ecologică.

Valorificarea eficientă a condiţiilor ecologice, tehnologice şi social-economice de care dispune fiecare unitate sau zonă constituie unul din principalele obiective ale ştiinţei şi practicii agricole, pomiculturii revenindu-i, în acest sens, un important loc în crearea resurselor agricole.

Pomicultura este unul din principalele sectoare ale horticulturii care se ocupă cu cercetarea, studierea şi cunoaşterea particularităţilor biologice şi ecologice ale speciilor pomicole având ca obiectiv stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri tehnologice în scopul obţinerii unor recolte mari, constante şi de calitate superioară.

În economia pomicolă mondială prunele deţin locul VI după mere, citrice, piersice şi ananas. Prunele sunt apreciate în consumul proaspăt sau industrializate sub formă de gem, magiun, marmeladă, compot, oţet, prune uscate, iar o parte se distilează rezultând o băutură alcoolică tradiţională, sănătoasă, care poartă denumirea de “ţuica de prune”.

Prunele proaspete conţin: apă (73,5-86,9 %), zaharuri (7-16 %), acizi (0,38-0,81 %), substanţe proteice (0,85-0,95 %), taninuri (0,06-0,29 %), proteine (0,22-1,07 %), 0,7-17,6 mg/ 100 g s.p. vitamina C, componente cu rol important în alimentaţia raţională a omului.

Prunul este o specie valoroasă datorită faptului că pomii au cerințe relativ mici față de condițiile ecologice, necesită o agrotehnică relativ simplă și au un potențial productiv ridicat și constant. Sub raportul cerințelor față de sol, prunul prezință o plasticitate destul de mare, fiind specia pomicolă dintre cele mai puțin pretențioase față de structura și textura solului și până la un punct față de umiditate.

2. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE

În vederea extinderii sistemului de agricultură ecologică în România, s-au stabilit reglementări legislative naţionale privind producerea, prelucrarea şi valorificarea produselor agroalimentare ecologice, în concordanţă cu normele internaţionale în acest sens. Dintre acestea, amintim:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000;

- Legea nr. 38/2001;

- H.G. nr. 917/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestor reglementări (inclusiv anexele la normele metodologice).

Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor acestor reglementări, funcţionează Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice (ANPE), ca serviciu de specialitate în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor şi Mediului, care asigură respectarea tuturor prevederilor legale specifice şi asigură controlul privind metodele de producţie ecologică a produselor agroalimentare.

Tehnologiile de obținere a produselor ecologice sunt elaborate în spiritual acestor reglementări, eficiente economic şi nepoluante, cu prevenirea deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii.

3. CONVERSIA LA CULTURA ECOLOGICĂ

Conversia producției conventionale la cea ecologică va avea în vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Întreaga unitate, fermă sau o parcelă din fermă, incluzând creșterea animalelor, trebuie să fie transformată în concordanță cu standardele ecologice nationale și internaționale într-o anumită perioadă.

Durata perioadei de conversie pentru a obține prune ecologice este de 3 ani. Organismele de inspecție și certificare, cu aprobarea A.N.P.E., pot, în cazuri speciale, să prelungească sau să reducă durata perioadei de conversie.

Se recomandă amplasarea culturilor în asolament pe parcele convertite la agricultura ecologică, după cele mai bune premergătoare, unele care îmbunătăţesc şi fertilitatea solului (cum sunt plantele leguminoase şi îngrăşămintele verzi), utilizarea numai a îngrăşămintelor admise în agricultura ecologică şi excluderea tuturor pesticidelor care poluează producţia şi mediul.

Bolile, dăunătorii şi buruienile în acest sistem de cultură, se combat prin cultivarea celor mai

rezistente soiuri/hibrizi, prin asolamente corespunzătoare, procedee mecanice şi fizice de combatere, protejarea entomofaunei utile.

Soluţiile tehnologice preconizate au la bază cunoaşterea elementelor de biologie ale pomilor, orientând specialistul în aplicarea lor în diferite condiţii de climă şi sol. Sunt evidenţiate condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea sporirii randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile şi punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi.