Localitatea Sannicolau Mare este cel mai vestic oras al Romaniei si al judetului Timis. Este situat in sud-estul Campiei Panonice, in nord-vestul Banatului si a judetului Timis, in Campia Muresului Inferior, pe raul Aranca, un vechi brat al raului Mures. Este localizat la 90 m altitudine, la 63 km nord-vest de Municipiul Timisoara, la 25 km de granita cu Ungaria si la 19 km de frontiera cu Serbia(Ghinea,2000).
Pe aceast areal, din cele mai vechi timpuri au existat conditii naturale prielnice si o configuratie a terenului adecvata desfasurarii activitatii umane, situata pe vechiul drum european Timisoara - Viena, localitatea a devenit un centru nodal important pentru zona central vestica a Romaniei.
Asezarea sa ii confera un potential natural bogat, fiind la 5 km de Lunca si raul Mures.
Pozitia geografica este marcata de intretaierea paralelei de 46?04'46'' latitudine nordica cu meridianul de 20?37'41'' longitudine estica, aflandu-se in fusul orar al Europei Centrale.
Din punct de vedere geomorfologic, orasul este plasat in Campia Muresului, care este o forma tipica de subsidenta fluvio-lacustra, cu vai putin adanci, cu numeroase albii parasite, rezultate in urma regularizarii cursurilor de apa si a desecarii, cu o altitudine cuprinsa intre 80 si 85m. Partea nordica este situata in fosta lunca a Muresului, iar partea de sud in fosta lunca a vechiului parau Aranca, astazi regularizat si canalizat.
Asezarea apare mentionata prima oara in 1247 in Diploma Ioanitilor, apoi este consemnata in 1256 si in 1334 cu numele de Sanctus Michael. Denumirea actuala dateaza din secolul al XVIII- lea
odata cu instaurarea stapanirii habsburgice in Banat. In 1241 localitatea sufera mari pagube provocate de invazia tatarilor. In august 1552, cetatea de aici a fost ocupata de turci, iar intreg Banatul intra sub stapanire habsburgica. In 1752 in aceasta zona au fost colonizate numeroase familii germane.Este declarat oras in 1950(Ghinea.D, 2000).
Orasul este unicat in istoria universala, cand in plina conflagratie mondiala (al II- lea razboi mondial), o comuna germana se uneste cu o comuna romaneasca prin Decret lege 495/26.06.1942, formand orasul cel mai vestic al Romaniei, orasul Sannicolau Mare.
Sannicolau Mare se intinde pe o suprafata de 13.483 ha, detinand 1.55% din suprafata judetului Timis, dintre care 12.380 ha. reprezinta terenul agricol. Zonele agricole ale orasului au o suprafata de 12.717 de ha, din care, teren arabil 10.696 ha, pasune 1.687 ha, fanete 48 ha, livezi 354 si vii 12 ha.
Hotarul orasului se invecineaza la est cu hotarul comunei Saravale (la 7 km), la sud cu hotarul comunei Tomnatic (la 12 km distanta), in sud-vest cu hotarul satului Nerau (comuna Teremia Mare, la 13 km distanta), in vest (la 12 km distanta) cu hotarul comunei Dudestii Vechi, iar la nord- vest (la 6 km distanta) cu hotarul comunei Cenad.
Localitatea se afla la 35 km de punctul cel mai vestic al tarii, borna TRIPLEX CONFINIUM, borna de frontiera ce marcheaza granita intre cele trei state: Romania, Serbia si Ungaria.
Orasul are un numar de 112 strazi, cu o lungime de 60,85 km, dispuse perpendicular unele pe altele. Lungimea orasului este de 4 km, iar latimea de 3,3 km.
Sannicolau Mare se inscrie in categoria oraselor de rangul III (conform L.489/04.07.2001), cu o populatie de 14.644 locuitori, cu un numar de 13 nationalitati, cu un potential economic dezvoltat, bazat pe investitii straine de peste 150 milioane dolari, cu un buget anual de peste 95 miliarde lei vechi. Intr-un clasament al celor 174 orase sub 25.000 locuitori, Sannicolau Mare se inscrie intre primele 3 orase.
2. CONDITII GEOLOGICE, LITOLOGICE SI GEOMORFOLOGICE
Bazinul Aranca face parte din punct de vedere geologic din Depresiunea Panonica formata prin scufundarea masivului hercinic care se intindea intre Carpatii Meridionali si Dinarici.
Geografic, face parte din unitatea de relief ,"Campia Tisei" ce s-a format prin colmatarea Lacului Panonic. Fiind o campie de acumulare are la baza sedimente ale marilor tertiare, peste care s-au depus sedimente ale Lacului Panonic, iar mai tarziu aluvunile raurilor, indeosebi cele ale Muresului.
Fundamentul, constituit din sisturi cristaline si roci eruptive, este fragmentat in mai multe locuri de miscarile epirogenetice la care a fost supus. Depozitele tertiare se caracterizeaza litologic prin predominarea sedimentelor marno-argiloase (miocene) si celor nisipoase (pliocene).
Ca subdiviziune, apare Campia Muresului ce se desfasoara la nord si la sud de raul Mures si prezinta doua sectoare. In cadrul acestei campii apare, ca subunitate, Campia Aranca.
Din punct de vedere geologic, Campia Aranca are ca baza un fundament carpatic cristalin acoperit de o cuvertura sedimentara, deasupra carora au fost depuse materiale fluviatile de cele mai diverse tipuri
1. Apostol,T., Marculescu,C., (2006), Managementul deseurilor solide, Editura Agir, Bucuresti.
2. Ardelean V., Zavoianu I., (1979), Judetele patriei. Judetul Timis, Editura Academiei Romane, Bucuresti.
3. Barnea,M., Barnea,E., (1989), Bolile respiratorii si factorii de mediu, Editura Medicala, Bucuresti.
4. Buchman A., Bud M., Marinescu M., Stan F., (2004), Studiul calitatii mediului, Editura Economica, Bucuresti.
5. Ionescu, A., (1991), Ecologie si societate, Editura Ceres, Bucuresti.
6. Manescu, S., (1978), Poluarea mediului si sanatatea, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
7. Measnicov M., (1987), Protejarea mediului inconjurator prin combaterea eroziunii solului, Editura Ceres, Bucuresti.
8. Mihalache D, (1971), Localitatiile judetului Timis, Editura Ceres, Bucuresti.
9. Muja S., (1984), Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului localitatilor, Editura Ceres, Bucuresti.
10. Muntean I., Muntean Rodica, (1998), Timis.Monografie, Editura Marineasa, Timisoara.
11. Oprean,C., Suciu,O., (2003), Menegementul calitatii mediului, Editura Academia Romana, Bucuresti.
12. Pascu D.Ursu, (1981), Atmosfera si poluarea, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
13. Posea G., (1997), Campia de Vest a Romaniei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
14. Preda M., Palade L., (1973), Arhitectura peisagera, Editura Ceres, Bucuresti.
15. Rauta C., Carstea S., (1979), Poluarea si protectia mediului inconjurator, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
16. Taran D., Luca,M., (2002), Panoptic al comunelor banatene din perspectiva pedologica, Editura Marineasa, Timisoara.
17. Teodoreanu E., (2004), Geografie medicala, Editura Academiei Romane, Bucuresti.
18. Teodorovici Gr., (1978), Epidemiologia bolilor transmisibile, Editura Medicala, Bucuresti.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
