Formele de agresiune asupra mediului

Mediul reprezinta sfera cea mai larga, referindu-se la nivelul planetar al mediului (polar, tundral, arboral, esemial). Mediul operational cuprinde doar acele portiuni cunoscute de individ si care ii influenteaza existenta. Mediul perceptual se refera la portiunile de mediu percepute de individ, in timp ce mediul comportamental cuprinde o zona si mai restransa, in care individul se misca si activeaza.

Intre comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest echilibru poate fi modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali. Factorii naturali sunt fie de natura fiziografica, fie biotica si antreneaza evolutia comunitatilor ecologice, cu formarea unor "comunitati succesive" (asa numitele sere), care conduc de obicei la o comunitate majora de climax.

Cand in evolutia ecosistemelor intervine omul, evolutia se produce prin subsere sau sere secundare, iar comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax. Interventia omului are loc, de regula, prin modificarea factorilor locali, in special a calitatii aerului, apei si solului.

I. Principala actiune cu caracter vatamator exercitata de om asupra mediului ambiant este poluarea (polluoere = a murdari, a degrada). Disciplina stiintifica care studiaza fenomenul extrem de complex al actiunii poluantilor asupra ecosistemelor este molismologia.

Poluarea a fost definita ca fiind "Orice introducere de catre om in mediu, direct sau indirect a unor substante sau energii cu efecte vatamatoare, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa prejudicieze resursele biologice, ecosistemele si proprietatea materiala, sa diminueze binefacerile sau sa impiedice alte utilizari legitime ale mediului".

1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav.

a) Eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer.

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidrografica bogata.

c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.

2. Poluarea artificiala

Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale si exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna.

Poluantii pot fi de natura diferita:

- fizica (caldura, radiatii ionizante, zgomote etc.);

- chimica (pesticide, titei, metale, substante organice etc.);

- biologica (germeni patogeni: virusuri, bacterii, fungi ).

In functie de starea lor de agregare, poluantii pot fi:

- solizi

- lichizi

- gazosi.

Volumul poluantilor ce agreseaza mediul si intensitatea poluarii sunt intr-un raport direct proportional cu cresterea numerica a omenirii si a cerintelor sale, multe cerinte fiind create si intretinute artificial. Poluarea creste exponential, pe masura intrarii in actiune a noi factori poluanti, datorita efectului conjugat al actiunii acestora. Intre intrarea in actiune a noi agenti poluanti si inregistrarea efectelor lor, exista un interval de aceea actiunea nociva a acestora nu iese imediat in evidenta, de unde si o minimalizare a naturii lor daunatoare. Este foarte greu de inventariat numarul tuturor factorilor poluanti ce actioneaza intr-o forma sau alta, la un anumit moment, si de evaluat rezultatul insumat al actiunii lor. Nu se cunosc limitele capacitatii de rezistenta a ecosistemelor si a ecosferei.