Epurarea apelor

1.INTRODUCERE

Calitatea apelor este cel mai mult afectata de deversarea de catre om de ape uzate. Prin urmare, principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata este sa epuram apele uzate.

Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare. ele sunt mai simple la poluanti industriali, dar foarte vaste si complicate in cazul canalizarii localitatilor, deoarece trebuie sa preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte mare numar de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de dus sau baie etc. Se mai adauga canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la statia de epurare, de unde apoi de regula sunt restituite in emisar, de obicei un rau. In final vom vedea o serie de reglementari in domeniu, pentru a intelege mai bine problema epurarii apelor.

2. EPURAREA APELOR UZATE

2.1 Istoric si evolutie

Primele statii de epurare au aparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja miros pestilential, incat in geamurile parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele monitoringului. Parametrul consum biochimic de oxigen CBO5 a fost introdus in 1898 si a fost conceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 200C, timp de rezidenta in rau 5 zile, tip de poluare predominanta fiind cea fecaloid-menajera...

In SUA, in 1984 existau 15438 de statii de epurare care deserveau o populatie de 172205000 locuitori, adica 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice masurate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul 2005 se prevede atingerea unui nivel de 16980 de statii de epurare care sa deserveasca 243723000 locuitori, adica 86,6% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice masurate prin CBO5 e planificat sa atinga 89,9% iar din punct de vedere al suspensiilor de 88,9%.

In SUA tot mai putine ape uzate dupa epurare se descarca din nou in emisar. Se infiltreaza in sol sau se utilizeaza pentru irigatii, in industrie, pentru recreere (lacuri), pentru piscicultura, si chiar ca sursa de apa potabila, dupa descarcare in lacuri sau injectare in sol sau chiar direct, dar cu supunere la preparare avansata. De exemplu in SUA se utilizeaza ape uzate la prepararea de apa potabila in orase ca Palo Alto, Denver, El Paso si chiar Washington DC! Aceasta e destul de scumpa, dar totusi mai ieftina decat desalinizarea apei marine de exemplu, de aceea tehnologia se raspandeste in tari arabe si africane.

2.2 Principiul constructiv al unei statii de epurare a apelor uzate

Desi difera prin dimensiuni si tehnologii folosite, cea mai mare parte a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti au o schema constructiva apropiata. Exista si unele realizate pe verticala, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontala. Ocupa relativ mult teren, dar o parte din instalatii se pot realiza in subteran, cu spatii verzi deasupra.

Distingem o treapta primara, mecanica; o treapta secundara, biologica; si la unele statii, o treapta tertiara - biologica, mecanica sau chimica.