Câmpia Română

Aşezare, limite:

Campia Română este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra, situata in sudul tarii, avand ca limite: Podisul Moldovei, Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si Lunca Dunarii la Sud si Est.

Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.

Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).

Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.

Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.

La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.

In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.

Alcatuire geologica, relief si subdiviziuni

Alcatuire geologica

Intre aceste limite Campia Romana apare ca o mare depresiune, puternic sedimentata, ea formandu-se pe locul unui bazin lacustru, a cărui colmatare reprezintă principala premisă a formării câmpiei de astăzi.

Colmatarea s-a realizat prin depunerea aluviunilor (nisipuri, pietrișuri, argile și marne) cărate de Dunăre și râurile originare din Carpați.

Colmatarea devine mai intensă în Cuaternar, când, datorită mișcărilor de ridicare a zonei montane râurile au o capacitate mai mare de eroziune și transport.

Lacul a început să se restrângă, pe direcția sud-vest-nord-est, în paralel cu înaintarea cursului Dunării, principala creatoare a Câmpiei Române.

Astfel, sectorul de la vest de Argeș a fost exondat încă din pleistocenul inferior, în timp ce la est de valea Argeșului, lacul cuaternar s-a menținut și în pleistocenul mediu și superior.

Acest lucru se explică prin faptul că în sectorul de la nord-est și est de valea Argeșului, soclul Platformei Moesice a suferit o subducție activă și îndelungată. În holocen a avut loc exondarea celor mai tinere sectoare din Câmpia Română - Câmpia de subsidență și Bălțile Ialomiței și Brăilei.

Aproape întreaga câmpie este acoperită de depozite loessoide și loess, dar deosebite ca grosime, vârstă și compoziție.

Caracterizarea generala a reliefului

Campia Romana are urmatoarele caracteristici :

-600Km lungime pe directia est-vest si 140Km latime pe directia nord-sud, in zona sa centrala ; are inaltimi cuprinse intre peste 300m in nord-vest si 10-20m in extermitatea nord-estica.

-Are o inclinare de la nord la sud – sud-est, precum si de la vest la est (dupa cum s-au retras apele lacului cuaternar).

-Partea ce mai joasa de 10-20m altitudine se afla pe Siretul inferior, unde s-a format o mare zona de confluenta, pe un teritoriu de lenta scufundare, spre care se recurbeaza raurile, in evantai.

-Relieful Campiei Romane se carcaterizeaza prin vai largi si interfluvii, numite „campuri”, ca niste platouri netede. Netezimea acestora este intrerupta numai de mici denivelari circulare sau ovale numite „crovuri”, formate prin tasare, de catre apele stagnante.

-O alta nota specifica o constituie prezenta nisipurilor cu microrelief de dune, cele mai multe aflandu-se in sudul Olteniei: de-a lungul Dunarii, pe stanga Jiului in Campia Romanatilor, in estul Campiei Romane sub forma unor fasii de-a lungul Ialomitei si Calmatuiului si in zona de confluenta a Barladului cu Siretul (dunele de la Hanul Conachi). Toate dunele au fost fixate prin culturi sau plantatii forestiere, viticultura,

Subdiviziuni

În sectorul românesc, această câmpie este subdivizată în 6 sectoare, cărora li se adaugă lunca Dunării. Fiecare sector este la rândul său alcătuit din mai multe „câmpuri” sau „câmpii”.

A. Câmpia Olteniei (denumită după provincia istorică Oltenia în sudul căreia se află) este alcătuită din următoarele câmpii:

• Câmpia Blahniței

• Câmpia Băileștilor

• Câmpia Romanaților

• B. Sectorul Olt-Argeș, delimitat de râul Olt în vest și de Argeș în est, cuprinde:

• Câmpia Piteștiului

• Câmpia Boianului

• Câmpia Găvanu Burdea

• Câmpia Burnazului

• C. Câmpia Bucureștilor

• Câmpia Târgoviștei

• Câmpia Ploieștilor

• Câmpia Mizil

• Câmpia Titu

• Câmpia Gherghiței