Biotehnologia

In ultimul deceniu, un numar din ce in ce mai mare de produse alimentare obtinute cu ajutorul instrumentelor stiintei biotehnologiei (numite si ,,novel food", OMG) au penetrat pe pietele nationale si internationale, insa odata cu acestea au aparut controverse asupra sigurantei pentru alimentatie si mediul ambiant, comparativ cu tehnicile conventionale. Ingineria genetica in acest domeniu serveste maririi valorii nutritive a alimentelor, combaterii bolilor la animale, combaterii foametei, cresterii productivitatii si reducerii folosirii pesticidelor in agricultura.

Hrana creata prin modificare genetica - mai concret, prin inserarea ADN-ului de la o specie la alta a fost controversata inca din 1992, ziua in care o gena bacteriala a fost introdusa intr-o rosie pentru a o face sa se coaca mai lent. Sustinatorii acestei teorii spun ca procesul nu este substantial diferit de cel al incrucisarii si ca ofera beneficii potentiale semnificative (ex.: o valoare nutritiva mare, o mai mica dependenta de pesticide). Aceste produse au devenit controversate in primul rand in Europa, unde specialistii au inceput sa se intrebe daca aceste produse sunt la fel de sigure ca si cele care au fost obtinute folosind metode conventionale bazate pe hibridizare.

Bioingineria sau modificarea genetica se refera la noi metode de crestere a plantelor care permit oamenilor de stiinta sa imbunatateasca cantitatea de alimente prin introducerea unei copii a unei gene cu scopul obtinerii unei trasaturi specifice. Gena poate sa fie preluata de la orice organism (planta, animal sau microorganism), acest lucru fiind folosit de cultivatori in sensul exploatarii unei uriase surse de gene folositoare si de trasaturi care ar putea fi disponibile prin metode de crestere conventionala.

Imbunatatirea plantelor prin schimbarea fondului genetic inseamna o hibridizare in care doua plante inrudite au fost fertilizate incrucisat si in care rezultatele urmasilor au caracteristici comune ale ambilor parinti. Crescatorii pot apoi selecta produsele rezultate care au caracteristicile dorite. Astazi, pentru a schimba trasaturile unei plante, oamenii de stiinta pot folosi instrumentele biotehnologiei moderne pentru a insera o singura - sau, cel mai adesea, doua sau trei gene in cultura cu scopul obtinerii unor caracteristici mai avantajoase. Majoritatea modificarilor genetice confera o crestere mai rapida a culturilor. Aproape jumatate din recolta americana de soia plantata in 1999, de exemplu, contine o gena care o face sa reziste la un ierbicid folosit pentru a controla cresterea. Aproximativ un sfert din porumbul plantat in Statele Unite in 1999 continea o gena care produce o proteina toxica contra omidelor, eliminand nevoia utilizarii pesticidelor.

In timpul discutiilor referitoare la problemele ridicate de alimentele modificate