Amenajarea cursurilor de apă - apele curgătoare

1. Cursurile de apa si bazinul lor

A. GENERALITATI:

Raurile si fluviile sunt ape naturale curgatoare in care se scurg atat apele de suprafata cat si cele subterane iesite la suprafata care, urmand legea gravitatiei, isi fac drum spre o albie situata in punctual cel mai de jos.

Felul cursului de apa si forma vaii sunt in stransa legatura. Astfel actiunea apei curgatoare asupra terenului si deplasarile de materiale care o insotesc determina latimea si adancimea vailor.

Dupa adancimea lor, vaile apartin de regiunile de ses, de deal sau de munte. Profilul lor transversal si forma lor in plan dau indicatii asupra structurii regiunii. Pe platourile dintre vaile adanci si pe traseele vailor putin adanci, cumpana apelor este adesea greu de determinat. In regiunile de altitudine mijlocie, se intalnesc direct in coame inguste si la cumpenele de apa foarte pronuntate.

Formarea vailor se datoreaza atat fortelor interioare, adica ondulatiilor de mari intinderi, deplasarilor sau faliilor, cat si fortelor exterioare, adica dezagregarilor. Acestea din urma se produc pe de o parte din cauza circuitului apei si diferentelor de temperatura, iar pe de alta parte, descompunerilor rocilor, care sufera modificari chimice; sfaramarilor rocilor (pe cale mecanica) si in sfarsit, dizolvarilor rocilor sub actiunea apei de suprafata sau a celei subterane.

Vaile cu versanti inclinati si in general largi, se intalnesc intre doua lanturi de munti, constituind “vaile principale longitudinale”. Cele mai inguste, cu pereti abrupti si perpendiculari, care strapung lanturile muntoase, constituie “vaile transversale”. Vaile confluente, situate de ambele parti ale unei asemenea vai secundare, pot avea, fie directia pe versantul principal, fie o directie contrara.

Degradarile la suprafata se produc prin alunecarea rocilor dislocate in prealabil, datorita gravitatiei sau actiunii apelor de suprafata sau subterane.

Alunecarile de teren se datoreaza faramitarii rocilor din cauza slabirii legaturii dintre partile constitutive (inghet). Cand sunt complet saturate cu apa, mase intregi de roci se pravalesc si formeaza grohotisuri. Acestea, faramitate, netezesc cu timpul coastele, umplu vaile si produc modificari in profilul in lung al cursurilor de apa. In cazul spalarii, predomina actiunea de eroziune a apei superficiale. Sfaramiturile rocilor supuse actiunii de eroziune nu au muchiile ascutite cum le au acelea supuse influentei apei de rau.. Eroziunea depinde de panta, de intensitatea si de frecventa precipitatiilor, de compozitia rocilor, de clima si de vegetatie.

Eroziunea se manifesta prin atacarea albiei fie in adancime, fie pe coste laterale, de catre apele care se scurg. Ca urmare, dupa felul eroziunii, se produc mai multe feluri de depuneri datorita materiilor transportate.

B. FORMAREA VAILOR SI A CURSURILOR DE APA:

Forma in plan, profilul in lung si profilele transversale constituie principalele caracteristici ale cursurilor de apa.

Modificarile profilului transversal se produc in zonele de separatie dintre straturile de roci tari si cele de roci slabe. Clima uscata faciliteaza formarea de maluri abrupte (terase, canioane). Faliile dau malurilor diferite inclinari, atat pe un versant cat si pe celalalt.

Profilul in lung dintre izvor si varsare prezinta pante din ce in ce mai mici spre aval, ori este impartit in trepte, datorita constructiei terenului, ridicarii unui baraj transversal, scufundarii unei portiuni a vaii sau datorita duritatii foarte mari a rocilor.

Traseul rectiliniu al unei vai indica o panta mare sau o scurgere peste o roca putin rezistenta. Ondulatiile iau nastere cand cursul de apa strapunge succesiv orici slabe si tari. In acest caz. Eroziunea in adancime este mult mai putin intensa decat eroziunea laterala. Fenomenul se observa foarte bine la cursurile de ape cu meandre, in vaile cu tendinta de impotmolire. Prin eroziunile laterale ale peretilor vailor in forma de V, iau nastere vai sinuoase. Sinuozitatile vailor astfel formate au malurile exterioare abrupte, iar cele interioare usor inclinate. Ele taie cate un pinten, care apoi ramane ca un masiv ocolit de cursul de apa. Meandrele cursurilor de apa se largesc si se inmultesc spre aval.