Aerul - unul din cei mai importanți factori de mediu

Deteriorarea calităţii unei condiţii fundamentale a existenţei umane, poluarea aerului afectează în modul cel mai grav viaţa omului scurtândui-o.Ea afectează negativ şi viaţa animalelor, păsărilor, plantelor; unele animale şi plante sunt afectate chiar mai repede decât omul.Este ştiut, spre exemplu, faptul că în minele de cărbuni în sec.al XIX-lea detectarea gazului metan se făcea în multe părţi, cu ajutorul unui canar;purtat într-o colivie acesta în prezenţa urmelor de metan înceta să mai cânte, ceea ce însemna pentru mineri avertizarea pericolului ce aveau să-l descopere prea târziu.Specialiştii contemporani arată că poluarea aerului conduce la slăbirea plantelor şi le inhibă creşterea; în plus, plantele expuse aerului poluant sunt mai susceptibile a fi atacate de insecte şi patogeni.

Potrivit Institutului român de standardizare, poluarea atmosferei reprezintă acţiunea de pătrundere a poluanţilor în atmosferă.Mai clar, poluarea aerului reprezintă prezenţa în el a unor impurităţi într-o concentrare sau într-o durată de timp care afectează negativ sănătatea, siguranţa, buna dispoziţie, confortul oamenilor ori dezvoltarea florei şi faunei.Numeroase studii făcute în diverse ţări demonstrează că ratele deceselor din cauza poluării aerului cresc.

Este adevărat că însăşi natura poate polua aerul prin emanaţiile de gaz şi cenuşă de la vulcani, prin furtunile de nisip sau praf ş.a.m.d.Dar, potrivit experienţei istorice acestă poluare joacă un rol minor în raport cu poluarea aerului provocat de activitatea umană.În S.U.A. de pildă unde s-au făcut astfel de cercetări, s-a ajuns la concluzia că în acestă ţară se consumă anual cu 40% mai mult oxigen decît produc pădurile ei.

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se disipează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pentru a fi epuraţi sau trataţi.De aceea este foarte important ca poluanţii să fie captaţi şi trataţi la sol, binenţeles, în afară de cazul câbd există posibilitatea înlocuirii lor cu alţii mai puţin sau deloc nocivi.

Aerul atmosferic, nepoluat-natural, are în compunerea sa: azot (N), circa 78%; oxigen ( ), circa 21; dioxid de carbon , circa 0,03% şi metan , circa 0.97%.

Activităţile cele mai poluante pentru aer sunt: agricultura, industria, transportul, producţia de energie şi turismul.

Sursele de poluare din agicultură, pe plan mondial, se fac prezente prin poluanţii următori:

Denumire Milioane t/zi %din totalul de emisii antropogene

Dioxid de carbon 1200 17

Metan 230 66

Oxid azotos 2 71

Amoniac 28 80

Oxizi de sulf 2 2

Oxid azotic 5 7

Particule totale în suspensie 20 35

Sursele de poluare din industrie, pe plan mondial, acţionează prin poluanţii următori:

Denumire Milioane t/zi %din totalul de emisii antropogene

Dioxid de carbon 3500 50

Metan 84 24

Oxid azotos 0,2 13

Amoniac 7 20

Oxizi de sulf 89 90

Oxid azotic 30 44

Particule totale în suspensie 23 40

Hidrocarburi 26 50

Cloroflorocarboni 12 100

Sursele de poluare din transporturi, pe plan mondial, se fac prezente prin poluanţii următori:

Denumire Milioane t/zi %din totalul de emisii antropogene

Oxid de sulf 3 3

Particule totale în suspensie 7,4 13

Oxid de azot 28,6 42

Monoxid de carbon 106,2 60

Hidrocarburi 21,2 40

Dioxid de carbon 1050 15

În ceea ce priveşte sursele de poluare rezultate din producţia de energie, pe plan mondial, trebuie menţionat că o foarte mare parte din electricitatea generată de acestea este rezultatul arderilor cărbunilor fosili.Arderea combustibililor fosili şi a biomasei generează numeroase emisii nocive în aer.În ceea ce priveşte combustibilii fosili, în medie din totalul de emisii antropogene de pe glob, 90% sunt emisii de oxizi de sulf , 85% oxizi de azot, 30-50% monoxid de carbon, 40% particule totale în suspensie, 55% compuşi organici volatili, 15-40% metan şi 55-80% dioxid de carbon.

Sursele de poluare datorate turismului sunt foarte variate din punct de vedere al caracteristicilor, ele înglobând, poate, toate tipurile de poluanţi.Este interesant a menţiona că turismul internaţional a crescut, ca realizări financiare, în ultimii 20 de ani, depăşind astfel, în multe ţări, veniturile industriei.În zona Mării Mediterane turismul reprezintă circa 36% din turismul internaţional.De asemenea acolo unde circulaţia în interiorul zonei turistice se face cu mijloace auto, în special în perioadele de vârf, poluarea capătă dimensiuni deosebite.

În ceea ce priveşte activitatea de protecţie a calităţii aerului, în România ea se desfăşoară în Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie(INMH).

INMH, în mai mult de 50 de zone urbane, determină calitatea aerului prin măsurarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi sedimentabile, radionuclizi ş.a.