Sesizarea organelor de urmărire penală

Declanșarea activității de urmărire penală propune ca organele judiciare să aibă cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni.

În primul rând, pentru începerea cercetării nu este suficientă numai informarea organului de urmărire penală, acesta trebuind să fie sesizat în condițiile prevăzute de lege.Investirea organelor de urmărire și începerea cercetărilor nu se face în lipsa sesizării legale, care constituie temeiul și punctul de plecare al desfășurării procesului penal. Sesizarea este un act dinamizator care poate determina declanșarea urmăririi penale.

Sesizarea reprezintă actul procesual prin care subiectul îndreptățit se adresează organului judiciar cu solicitarea desfășurării activităților pe care legea i le conferă ca atribuții funcționale. Sesizarea presupune aducerea la cunoștință, mai mult sau mai puțin completă, a organului de urmărire penală, despre săvârșirea unei infracțiuni și obligarea lui la efectuarea activităților prevăzute de lege pentru realizarea obiectului urmăririi penale, conform art. 200 C. pr. pen..

Din punct de vedere al sursei informative din care provine, sesizarea poate fi externă (denunț, plângere) și internă (din oficiu).

În alte cazuri la acestea se adaugă forme concrete cerute de lege pentru sesizare cum sunt: plângerea prealabilă, sesizarea sau autorizarea organului prevăzut de lege, exprimarea dorinței guvernului unui stat străin.

În al doilea rând, modurile de sesizare legală au ca efect obligația organelor de urmărire penală de a începe urmărirea, fiind o dispoziție imperativă și nu o problemă de liberă apreciere pentru aceste organe.

Există și anumite situația când, deși sesizate, organele de urmărire penală au posibilitatea să dea soluția neînceperii urmăririi penale, în conformitate cu prevederile art. 228 alin. 4 C. pr. pen..

1. S. KAHANE- Partea specială vol. II București, Editura Academiei, 1976

2. I. NEAGU- Tratat de drept procesual penal, București, Editura Oscar Print, 1996

3. I. NEAGU, C.S. PARASCHIV, M. DAMASCHIN- Drept procesual penal, Enciclopedia juridică Rentrop&Straton, București, 2005

4. T. POP- Dreptul procesual, vol. I, vol. II, vol. III și vol. IV, Cluj, Tipografia Națională, 1946