Principiul separarii puterilor nu trebuie absolutizat,deoarece puterea de stat este unica,avand un singur titular –poporul, doar functiile ei si organele prin care se realizeaza aceste functii sunt diferite.
Prefigurarea principiul separatiei puterilor in stat inca in antichitate, in special in eforturile ganditorilor politici ai acelor vremuri, de aflare a „secretului unui bun guvernamant”. Primul care a intrezarit aceasta regula este Aristotel. In lucrarea sa, „Politica”, Aristotel face referire la existenta in statul atenian a unui Corp al magistratilor, a unui Corp Deliberativ si a Corpului Judiciar, dar, prin aceasta el nu face altceva decat sa descrie situatia existenta in statul atenian, fara a problematiza si teoretiza necesitatea separatiei diferitelor puteri ale statului.
Danemarca este, din punctul de vedere al formei de guvernamant, o monarhie constituţionala, fiind organizata ca o democratie parlamentara. Prerogativele regale se transmit ereditar, pe linie barbateasca si femeiasca, cu respectarea prevederilor Legii privind succesiunea la tron din 27 martie 1953.
Statul danez are anumite obiective pentru realizarea interesului politic sau a binelui comun, iar pentru indeplinirea acestor obiective, statului ii revin anumite sarcini. In final, pentru realizarea acestor sarcini, statul are mai multe functii. Functiile statului reprezinta activitatile-sarcinile principale care, in cazul nostrum, statul danez le indeplineste in vederea realizarii obiectivelor menirii sale. In principal, s-au conturat trei functii ale statului: functia legislativa, functia executiva si functia jurisdictionala.
„Functia legislativa are ca obiect edictarea normelor juridice cu carcter general si impersonal, norme obligatorii pentru toti cetatenii sau pentru anumite categorii de persoane si a caror aplicare este asigurata prin forta coercitiva a statului.”
Puterea legislativa se imparte intre Parlamentul danez (Folketing) si monarh care are autoritatea suprema de conducere pe care o exercita prin intermediul ministrilor. Acestia din urma sunt responsabili pentru modul in care isi indeplinesc atribu- tiile. Ei sunt numiti si demisi de Regina, inclusiv Prim-ministrul. Tot el stabileste numarul ministrilor. Regina nu poate tras la raspundere penala, prevazandu-se ca persoana acestuia este sacra si intangibila.
Este necesara semnatura Reginei, inclusiv pe actele guvernamentale care au putere legislativa cu contrasemnatura unui ministru. Increderea Parlamentului este acordata ministrilor; acestia pot fi trasi la raspundere de Curtea Suprema de Justitie si alcatuiesc Consiliul de Stat la sedintele caruia poate asista succesorul la tron aflat la varsta majoratului. Totalitatea ministrilor convocati de Prim-ministru, fara Regina, reprezinta Consiliul de Miniștri care, ulterior, trimite Regelui deciziile adoptate pentru a fi confirmate sau pentru a convoca Consiliul de Stat.
Regina Margareta aII-a reprezinta Regatul in afacerile internationale si poate lua masuri privind apararea militara a statului danez. Potrivit Legii fundamentale, exista posibilitatea delegarii atributiilor Regatului catre autoritati internationale.
Regina are drept de initiativa legislativa, iar in situatii de urgenta si cand nu se poate intruni Parlamentul, poate emite legi provizorii care pot fi apoi confirmate sau infirmate de organul legislativ.
Regina are dreptul de a gratia, cu exceptia condamnărilor ministrilor, a caror gratiere poate fi acordata doar cu aprobarea Parlamentului. Monarhul dispune cu privire la masura de a bate moneda.
Normele privind functionarii publici se stabilesc prin lege specială si există si posibilitatea numirii unor funcţionari de catre Regina cu respectarea regulilor independentei si inamovibilitatii.
Parlamentul are 179 de membri la care se adauga doi din Insulele Feroe și doi din Groenlanda. Nu exista posibilitatea inlocuirii in timpul mandatului a unei persoane al carei loc a devenit vacant, indiferent de motivul vacantei. Celelalte reguli obisnuite privind democratia alegerilor, varsta majoratului sunt congruente cu cele general cunoscute. Exista reguli speciale privind constituirea Parlamentului si a validarii si eligibilitatii membrilor, care se constata de Parlament. Anul parlamentar incepe in prima zi de marti a lunii octombrie pentru un an continuu. El are sediu comun cu Guvernul. Prim-ministrul prezinta un raport Parlamentului despre activitatea viitoare a Guvernului.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
