Societatea traieste dupa regulile de functionare economica si sociala, iar rezultatul acestei conduite este unul marginal, caci deschide portile tuturor problemelor de saracie, excluziune sociala, traficului de fiinte umane.Protectia sociala sta la baza unei politici de contracarare a acestor probleme, dar, cu regret, indiferent de forma si continutul acestei politici, ea nu acopera simultan toate problemele ce apar in urma dezvoltarii economice, industrializarii si globalizarii unui stat. Excluziunea sociala apare odata cu industrializarea rapida a societatii, cand unele straturi sociale se dezbina de altele prin faptul ca nu au capacitatea sa parcurga aceeasi distanta in pas cu modernizarea. Acest lucru se intampla deoarece accesul pentru unele paturi sociale la serviciile publice este limitat: educatie, sistemul de ocrotire a sanatatii, piata muncii, si toate sporesc gradul de saracie si lipsuri. Probabil, cel mai impunator indicator al excluziunii sociale este venitul mic al populatiei. Pe langa un sir de alti indicatori subiectivi, mentionati mai sus, acesta are perceptia unui catalizator al inechitatii sociale. Persoanele fiind excluse din relatii sociale sau fiind in continuare invizibile, ceea ce duce la aparitia altor lipsuri din aproape nimicul ramas, limitandu-se astfel, in continuare, la putinele oportunitati ramase pentru a supravietui. Privarea persoanelor de la posibilitatea de a fi angajate sau de a primi un credit pentru o afacere individuala contribuie la saracirea lor totala: atat din punct de vedere economic cat si spiritual, iar pentru ca saracia nu vine singura, problemele de sanatate ca rezultat al subnutritiei si lipsa unui adapost permanent sunt efecte aproape ireversibile al acestui cerc vicios. Stiati ca persoanele fara adapost sunt private automat de dreptul la vot?
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
