Dupa unii autori, constituirea organizatiilor internationale ar decurge din necesitatea organizarii politice a societatilor internationale ca ,,reactie la anarhia care rezulta din conflictele internationale si la insuficienta doctrinei echilibrului" sau, potrivit gandirii altora, ar fi legat de transpunerea in plan international a conceptului si practicii federalismului ca proces de asociere de state, intr-un scop comun, cu respectarea autonomiei fiecaruia.
Este cert ca ambele abordari au avut o pondere mai mare sau mai mica in procesul constituirii si dezvoltarii organizatiilor internationale. Dar, in acest proces, factori ca dezvoltarea stiintei si tehnologiei sau interesele diverselor state, mai ales a marilor puteri, au jucat, de asemenea, un rol important.
Incercari de institutionalizare a raporturilor dintre anumite entitati organizate, in vederea realizarii unui scop comun, pot fi identificate inca din Antichitate. Fenomenul prezentei si actiunii organizatiilor internationale tine insa de perioada moderna si contemporana a dezvoltarii acesteia.
2. Definitie. Elemente constitutive. Tipologie
O organizatie internationala ia fiinta in temeiul exprimarii acordului de vointa al statelor membre, in scopul de a indeplini anumite obiective si functiuni in planul relatiilor internationale.
2.1. Definitie
Unul dintre raportorii Comisiei de Drept International a ONU, G. Fitzmaurice, a propus urmatoarea definitie a organizatiilor internationale: ,,O asociere de state, constituite prin tratat, inzestrata cu o constitutie si organe comune si posedand o personalitate juridica distincta de aceea a statelor membre".
O definitie apropiata de cea avansata de G. Fitzmaurice apartine profesorului Bindschedler, care socoteste organizatia internationala ca ,,o asociatie de state, stabilita prin si bazata pe un tratat, care urmareste scopuri comune si care are organe speciale proprii, indeplinind functii particulare inauntrul organizatiei".
Observand ca, in comparatie cu definitia data de Fitzmaurice, definitia Bindschedler introduce un element nou- scopul comun -dar pierde din vedere cerinta ca o organizatie interntionala sa aiba personalitate juridica proprie, distincta de aceea a statelor membre, retinem ca, pana in prezent, in doctrina dreptului international nu exista o definitie a organizatiilor internationale unanim acceptata.
2.2. Elemente constitutive
Pentru a califica o anumita forma de asociere a statelor ca fiind o organizasie internationala, se cer intrunite mai multe elemente constitutive. In primul rand, la asocierea respectiva trebuie sa participe, in calitate de membre, statele, subiecte primare ale dreptului international. Aceasta conditie, permite sa se faca distinctia intre organizatiile internationale interguvernamentale, si organizatiile internationale neguvernamentale, care sunt alcatuite de persoane fizice sau juridice inscrise in ordinea juridica a mai multor state, si carora nu li se atribuie, in general, calitatea de subiecte ale dreptului international public. In al doilea rand, cooperarea dintre state, ca membre ale unei organizatii, trebuie sa se desfasoare in temeiul tratatului international constitutiv. Tratatele constitutive ale organizatiilor internationale poarta denumiri diferite, cum ar fi: Statut, Carta, Constitutie, Pact. In al treilea rand, in temeiul tratatului constitutiv, organizatia trebuie sa dispuna de o anumita structura institutionala proprie, respectiv un numar de organe cu functionare permanenta sau periodica, prin intermediul carora sa se desfasoare activitatilor concrete pentru realizarea obiectivelor care au stat la baza constituirii sale. In sfarsit, ca rezultat al intrunirii primelor trei elemente, organizatiile interguvernamentale beneficiaza de personalitate juridica internationala proprie.
Unii autori, pe buna dreptate, mai iau in considerare inca un element pentru a stabili ca o anumita forma de asociere a statelor se constituie in organizatie internationala: aceasta asociere, si cooperarea la care ea da nastere, sa se stabileasca si sa se desfasoare in conformitate cu normele dreptului international. Supunerea unei anumite forme de cooperare internationala normelor de drept international permite evidentierea deosebirilor dintre organizatiilor internationale, ca subiect de drept international, si societatile transnationale, care nu au aceasta calitate.
2.3. Tipologie
Daca luam in considerare criteriul participarii statelor, , putem distinge organizatii cu vocatie universala, care ar include ONU si toate institutiile sale specializate si organizatii cu vocatie regionala, care, de regula, cuprind numai statele dintr-o anumita zona geografica. Considerarea aceluiasi crietriu duce insa si la clasificarea organizatiilor internationale in organizatii deschise si inchise, cum ar fi unele acorduri pe produse sau privind un singur produs (de exemplu, OPEC, pentru producatorii de petrol). In conditiile luarii in considerare a domeniului de activitate, putem distinge organizatii politice, economice, financiare sau tehnice, dar e dificil de sustinut ca in campul de activitate al organizatiilor financiare sau economice nu intra si aspecte politice, si invers, pentru organizatiile politice.
3. Actul constitutiv
In ceea ce priveste actul constitutiv al organizatiilor internationale, acesta este, de regula, un tratat multilateral. In practica, tratatele prin care iau nastere organizatiile internationale poarta denumiri diferite, ceea ce nu ne impiedica insa sa le consideram innstrumente juridice de constituire. De exemplu, actul
1. Chilea, Dragos- Tratat de drept international public, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007
2. Ciuca, Aurora- Drept international public, Ed. Cugetarea, Iasi, 2000
3. Miga-Besteliu, Raluca- Drept international: introducere in dreptul international public, editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003
4. Miga-Besteliu, Raluca- Organizatii internationale interguvernamentale, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2006
5. Preda-Matasaru, Aurel- Tratat de drept international public, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000
6. Selejan-Gutan, Bianca, Craciuneanu, Laura-Maria- Drept international public, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2008
7. www.wikipedia.org
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
