Metoda de reglementare în dreptul convențional

Cuvant inainte

Moldova isi cauta in acesti primi ani ai mileniului trei o noua pozitie in cadrul sistemului international. Asteptarea prea indelungata a unor rezultate pe masura eforturilor a fost cauzata de lipsa unor raspunsuri viabile la problemele care s-au abordat si de aici absenta unei vointe continue care sa urmareasca aplicarea lor cu consecventa in cautarea atingerii obiectivelor pe care Moldova si le-a propus.

Constatam cu mare bucurie declaratia Presedintelui Republicii Moldova referitoare la aspiratiile tarii noastre de a deveni membra a Uniunii Europene, astfel Moldova a demonstrat un argument foarte clar si credibil pentru integrarea europeana. Raspunsul tarii moldave la problemele abordate de fenomenul de globalizare - in general - si de necesitatea integrarii europene - in special - trebuie sa fie caracterizat de o schimbare cit mai mare spre toate formele de cooperare, inclusiv si in problemele de structurare si formare a fortelor politienesti in stat.

Este necesar de elaborat conceptul de integrare a fortelor care vor raspunde de Ordinea publica si de Siguranta cetateanului, repozitionand, in cadrul acestui sistem, atributiile si sarcinile politistului.

Politia trebuie sa-si construiasca, la randul ei, un nou model, adaptat dinamicilor geopolitice si situatiilor operative ale infractionalitatii transfrontaliere.

Acest sir de schimbari nu reprezinta simple miscari organizatorice formale. Ele sunt primul rezultat al unei noi viziuni asupra politiei, mai precis: asupra statutului si rolului ei, ambele subordonate interesului societatii.

Singurele coordonate politice ale noii viziuni sunt raportate si ele la o alta scara: aceea a integrarii Republicii Moldova in structurile Europene.

Toate problemele noi aparute, cu care societatea internationala, statele, colectivitatile teritoriale locale si particularii nu s-au mai intalnit, necesita solutii pe masura, cu caracter de noutate, de originalitate.

Criminalitatea transnationala, fiind un fenomen complex si dificil, devine un pericol pentru intreaga omenire. In acest caz interactiunea organelor de mentinere a ordinii de drept cu comunitatea capata o importanta deosebita. Astfel, nu intamplator cercetarea acestor probleme se afla in vizorul celor mai renumiti oameni de stiinta din tara noastra si din afara ei. Totodata activizarea fenomenului criminal in societatea contemporana sporeste responsabilitatea functionarului de politie, punind in fata acestuia mari cerinte privind pregatirea profesionala, cunoasterea perfecta a normelor de drept nationale si internationale.

Referindu-se la formarea continua a politistilor, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat la 17.02.1979 Rezolutia nr. 34/169, unde a stipulat foarte clar calitatile si aptitudinile unui politist. In primul rind, constientizind rolul si locul sau in societate trebuie mereu, cu un inalt grad de responsabilitate, sa indeplineasca sarcinile ce ii revin conform legii, servind comunitatea, sa apere viata, sanatatea si interesele tuturor cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime.

In al doilea rind, trebuie sa respecte si sa apere demnitatea umana, sa apere drepturile, libertatile si interesele legitime ale tuturor cetatenilor, sa trateze in mod echilibrat cetatenii, sa fie obiectiv si impartial, corect si amabil in relatiile cu ei.

Programele actuale de invatamant ale academiei noastre trebuie sa acorde o importanta speciala psihologiei sociale, comunicarii, relatiilor cu publicul si relatiilor publice.

Urmarim prin acestea dezvoltarea aptitudinilor ofiterului de politie de a-si asculta empatic interlocutorii, de a depasi barierele culturale ale comunicarii.

Pentru domeniul sigurantei publice, dorim sa avem politisti creatori de consens intre publicuri, intre persoane si comunitate. Ei nu vor negocia legea ci vor media, prin cunoastere si comunicare, diferentele culturale, religioase, etnice, sexuale care opun ori genereaza conflicte intre persoane sau intre grupuri. De acea este necesar a fi reconsiderata menirea civica si sociala a organelor politienesti care trebuie sa se afirme ca un veritabil factor de stabilitate si echilibru, de protectie a comunitatii, un garant al tuturor drepturilor si libertatilor cetatenilor.

1.Acte normative:

a.Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al RM, 1995, nr. 1

b.Codul cu privire la contraventiile administrative al RM, adoptat prin Legea din 29 martie 1985. Text oficialcu modificarile si completarile din 11 noiembrie 2004.

c.Codul contraventional al RM nr. 218 din 24.10.2008, Monitorul Oficial al RM nr. 3-6 din 16.01.2009.

2.Literatura juridica:

a.Bantus A., Bantus Ig., Starasciuc R., Elemente de drept public, Chisinau, 2008, p. 323.

b.Starasciuc R., Teoria generala a dreptului(reprezentari schematice si comentarii), Chisinau, 2004.

c.Furdui S., Drept contraventional, Chisinau, 2005.

d.Gutuleac V., probleme referitoare la procedura de ancheta a contraventiilor administrative, Legea si viata, 1995, nr.9.