Incetarea Contractului Individual de Muncă

1.Legalitatea incetării contractului individual de munca

1.Legalitatea incetării contractului individual de munca

Expresia cea mai elocventă a stabilităţii in muncă,garanţie a apărarii intereselor salariaţilor,o constituie,fără indoială,reglementarea prin lege a conditiilor in care poate avea loc incetarea raporturilor juridice de munca.

Incetarea contractului este dominată de principiul legalităţii modurile si cazurile in care poate interveni,motivele,condiţiile,procedura,,efectele si controlul incetării acestui contract,precum si răspunderile părţilor sunt reglementate pe larg in lege.

2.Cazurile incetării contractului individual de muncă.

Potrivit art.55 din Codul muncii, contractului individual de muncă poate inceta:

-de drept;

-ca urmare a acordului părţilor;

-ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi;

2.Incetarea de drept a contractului individual de muncă

In conformitate cu art.56 din Codul muncii,” contractului individual de muncă incetează de drept:

a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoană fizică;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului ori a angajatorului persoană fizică, dacă aceasta antrenează lichidarea afacerii;

c) ca urmare a dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa;

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a salariatului, potrivit legii;

e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;

f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;

g) ca urmare a condamnării penale cu executarea pedepsei la locul de muncă, de la data emiterii mandatului de executare;

h) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;

i) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

j) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;

k) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.

3.Incetarea contractului individual de muncă prin acordul părţilor

Temeiul legal al incetarii contractului individual de muncă prin acordul partilor il constituie,art.55 lit b din Codul muncii.

Deoarece incheierea contractului este rezultatul consimtă-mantului reciproc al părţilor(mutuus consensus)tot acordul lor de vointa poate conduce la incetarea sa(mutuus dissensus) conform unui principiu general de drept .Codul muncii,nu conţine dispozitii privind condiţiile si procedura incetării contractului.

Dar,este evident,că astfel pot inceta nu numai contractele individuale de muncă incheiate pe o durata nedeterminata,ci si cele incheiate pe durata determinate,precum si contractele cu timp partial de muncă,contractele de muncă temporară sau cele de muncă la domiciliu.

Actul prin care părţile pun capăt raportului de muncă trebuie să indeplinească conditiile de fond stabilite de lege pentru validitatea oricărui act juridic si mai cu seama este necesar ca ele sa-si materializeze acordul de voinţă printr-un consimtamant care să intruneasca cerinţele art 948 Cod civil.Intr-o atare situaţie,pentru a proceda la la incetarea contractului in baza art 55 lit b din Codul muncii,angajatorul trebuie să aiba in vedere o eventuală cerere ori o altă manifestare neindoielnică,din care să rezulte intentia clară a salariatului de a părăsi unitatea.

Indiferent cum se realizează acordul de voinţă al părţilor (de preferat, evident ad probationem, într-o formă scrisă), acest acord trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de legislaţia civilă pentru valabilitatea oricărui act juridic şi anume:

- consimţământul pentru încetarea contractului să fie al părţilor care au încheiat contractul;

- să rezulte în mod indubitabil că acest consimţământ a fost dat cu intenţia firească de a înceta contractul de muncă;

consimţământul să nu fie afectat de eroare, dol sau violenţă