In acest referat voi aborda tema imunitatii si responsabilitatea ministrilor din Romania. Pentru a clarifica aspectele legate de imunitatea ministrilor in fata organelor de urmarire penala sau civila trebuie explicate cateva aspecte din Legea nr.115 din 28 iunie 1999 privind responsabilitatea ministeriala.
Ministrii fac parte din categoria membrilor guvernului, iar la fel ca si in cazul senatorilor si deputatilor imunitatea acestora reprezinta o modalitate de protectie impotriva unor eventuale insulte sau abuzuri care ar putea fi savarsite impotriva acestor categorii de persoane, afectandu-le activitatea in cadrul mandatului pe care il au de indeplinit.
Potrivit art.11 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, ,,Membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei, in conditiile prevazute de Constitutie". In ceea ce priveste raspunderea penala a membrilor Guvernului, Constitutia precizeaza ca in afara raspunderii politice in fata Parlamentului, ,,Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie" (art.109 alin.2).
Institutia raspunderii membrilor guvernului, prevazuta de Art. 109 din Constitutia Romaniei, merita o analiza aprofundata. Relatia dintre membrii guvernului si justitie este o componenta de baza a statului de drept, cu influenta directa asupra modului in care gestionam regulile democratice la care se raporteaza o intreaga societate. Un ministru poate lua decizii gresite sau neinspirate din punct de vedere politic si atunci va raspunde solidar cu ceilalti membri ai guvernului in fata parlamentului, conform Constitutiei. Dar, de asemenea, un ministru poate savarsi fapte penale, adica acele fapte expres prevazute si sanctionate de Codul Penal. Aici intervin cateva probleme pe care prevederile constitutionale nu le clarifica. Aceste prevederi nu reusesc sa lamureasca ansamblul responsabilitatii unui demnitar in materie infractionala nici luate impreuna cu legislatia specifica.
Prin Legea 115/1995 privind responsabilitatea ministeriala au fost stabilite conditiile procedurale in care un membru al guvernului poate fi tras la raspundere pentru fapte cu caracter infractional savarsite in exercitiul functiei sale. In conformitate cu Art. 13 alin. 1 din Legea 115/1995 privind responsabilitatea ministeriala, ,,dezbaterea propunerii de incepere a urmaririi penale in Camera Deputatilor sau in Senat se face pe baza raportului intocmit de o comisie permanenta care, in cadrul competentei sale, a efectuat o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de guvern sau de un minister ori de o comisie speciala de ancheta constituita in acest scop".
Lucrurile se complica atunci cand trimiterea in judecata a unui ministru este propusa de presedintele tarii. Iata pasii pe care trebuie sa-i urmeze presedintele pentru a putea cere urmarirea penala a unui ministru conform Art. 16 din Legea 115/1999: presedintele Romaniei este sesizat pentru a cere urmarirea penala a unui ministru de catre primul ministru, procurorul general sau seful DNA; sesizarea este analizata de comisia speciala, care face o propunere presedintelui; presedintele adreseaza ministrului Justitiei o cerere in acest scop; comisia speciala, numita pe un mandat de 3 ani, intocmeste un raport cu propuneri privind urmarirea penala sau clasarea sesizarii.
Care este componenta acestei comisii? Conform Art. 16 alin. 4, ,,componenta acesteia se aproba prin decret al presedintelui Romaniei, la
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
