Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare.
Curtea Europeana de Justitie este institutie jurisdictionala ce vegheaza la aplicarea dreptului comunitar (vezi anexa nr. 1), solutionand disputele dintre statele membre si Comisia Europeana, dintre institutiile U. E., dintre persoane fizice si juridice si Uniune.
Curtea Europeana de Justitie are misiunea de a asigura aplicarea, interpretarea si respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene.
Jurisdictia care se realizeaza prin intermediul Curtii Europene de Justitie nu este una internationala, ci o jurisdictie interna a Uniunii Europene . Litigiile de competenta Curtii sunt cele in materie administrativa si civila, aceasta neavand competente in materie penala.
Originile, Curtii Europene de Justitie se gasesc in Tratatul instituind CECO, care prevede infiintarea unei Curti de Justitie independenta care sa asigure respectarea dreptului in functionarea comunitatii. La randul lor, Tratatele de la Roma au infiintat fiecare cate o Curte de Justitie, avand atributii in domeniul jurisdictional.
Majoritatea schimbarilor Comunitatilor Europene in comparatie cu incercarile anterioare din cadrul unitatii europene consta in faptul ca Comunitatea foloseste numai autoritaea legii pentru a atinge vre-un scop.
Uniunea trebuie infaptuita si sustinuta de surse legale, deci Comunitatile Eurpene trebuie sa fie infiintate prin instrumente juridice - Acordul privind Parisul si Roma.
Comunitatea fiind scopul legii, ea urmareste scopurile sale numai prin noua lege, legea Comunitatii, care este independent in toate statele membre ale Comunitatii, fiind superior legislatiilor nationale, ale carui conditii sunt aplicabile in toate statele membre.
Sistema juridica a Comunitatii are nevoie de o efectiva sistema a garantiilor judiciare, cand legea este neconforma sau trebuie sa se aplice.
Curtea de Justitie, ca institutie judiciara a Comunitatii, costituie acea sustema de garantii. Judecatorii ei trebuie sa garanteze ca legea comunitara nu se interpreteaza si ne se aplica diferit in fiecare stat membru al Comunitatii, ca aceasta sistema juridica ramane sistemul Comunitatii si ea ramane intotdeuna aceiasi.
Penru a indeplini aaceasta functie, Curtea de Justitie are o astfel de jurisdictie ca sa auda litigiile la care statele membre, institutiile Comuniitatii, organele statale si persoanele fizice care pot fi ca parti.
II. EVOLUTIA CURTII DE JUSTITIE.
Asa cum ea a fost fondata in 1952, mai mult de 8600 de cauze au fost aduse in fata CJ. Erau 200 de noi cauze in anul 1978 si in 1985 erau mai mult de 400 cauze.
Pentru a face fata si a judeca mult mai obiectiv cauzele respective, CJ a modificat Regulile sale de procedura, pentru ca cauzele sa fie judecate mult mai repede si a propus Consiliului sa formeze un nou organ judiciar.
Curtea actioneaza: ca o instanta administrativa atunci cand controleaza legalitatea actelor comunitare si judeca recursurile functionarilor comunitari; ca o instanta constitutionala, atunci cand interpreteaza tratatele comunitare sau judeca recursurile impotriva unui stat membru care nu-si respecta obligatiile din tratate; ca o instanta civila, cand judeca litigiile ce au ca obiect acordarea de daune - ?interese si ca instanta de apel, cand, solutioneaza recursurile introduse impotriva hotararilor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta.
Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile.
Curtea de justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea Europeana de Justitie (CEJ) isi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al Comunitatilor Europene. In sistemul politic al Uniunii Europene, CEJ are rolul puterii juridice; denumirea corecta a CEJ ar fi trebuit sa fie insa Curtile de Justitie ale Comunitatilor Europene, fiindca intre timp au aparut trei instante diferite.Curtea Europeana de Justitie nu trebuie confundata cu Curtea Europeana de Justitie pentru Drepturile Omului cu sediul la Strassburg, care este o institutie a Consiliului Europei.
III. COMPONENTA CURTII DE JUSTITIE
Curtea este compusa in prezent din 25 judecatori, cate unul pentru fiecare stat membru si este asistata de 8 avocati generali.
Prin Tratatul de la Nisa, s-a stabilit continuarea aplicarii principiului desemnarii cate unui judecator pentru fiecare stat membru si in conditiile extinderii Uniunii, din 2004 la 25, iar din 2007 la 27 de membri . Numarul avocatilor generali a fost redus de la 9 la 8. Consiliul Uniunii Europene poate, la propunerea Curtii Europene de Justitie, sa hotarasca, cu unanimitate de voturi, cresterea numarului acestora.
Judecatorii si avocatii generali sunt desemnati de Consiliul U.E., pe baza propunerilor statelor membre si al acordului comun al acestora, dintre persoanele care au calificarea necesara numirii in cele mai inalte functii judecatoresti din tarile lor, ori sunt universitari avand o competenta juridica recunoscuta si a caror independenta este mai presus de orice indoiala, dovedind un caracter integru si onest.
Mandatul judecatorilor este de 6 ani si poate fi reinnoit, insa jumatate din judecatori sunt schimbati din trei in trei ani, pentru a se asigura atat o innoire treptata a componentei Curtii, cat si o anumita continuitate in activitatea acesteia.
Avocatii generali au rolul de a asista Curtea si sunt desemnati dupa aceeasi procedura care este aplicata judecatorilor. Pozitia lor in cadrul sistemului judiciar comunitar este mai degraba cea a procurorilor din sistemele nationale, decat a avocatilor pledanti , fiind insarcinati
1. Constanta Matusescu - Introducere in dreptul comunitar, Targoviste Editura TRANSVERSAL, 2005
2. Prof. Univ. Dr. Adrian Nastase, dr. Bogdan aurescu, dr-doc. Alexandru Bolintineanu - Dept international contemporan editia a doua, revazuta si adaugita, Bucuresti ALL BECK 2000, pag. 111
3. Madalina Voican, Ruxanda Budescu, Gheorghe Mocuta - Curti internationale de justitie , Bucuresti ALL BECK, 2000, pag.214.
4. Dr. Corina Leicu, dr. Ioan Leicu - Institutiile Comunitare , Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1996, p. 79.
5. Lect. Univ. Dr. Corina Leicu - Drept Comunitar , Bucureesti, Editura Lumina Lex, 1998, pag. 92.
6. Octavian Manolache - Tratat de drept comunitar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2006;
7. http://eurlex.europa.eu
8. www.curia.europa.eu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
