Metoda „bulgare de zapada”, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie încheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii în mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa încheie contracte asemanatoare.
Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada" consta în promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat în mod curent, în schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci când acestia din urma se prezinta si, la rândul lor, se obliga, în aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial îsi primeste avantajul scontat.
Astfel, jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vânzare tip ,,bulgare de zapada" atunci când se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanta împrejurarea ca consumatorul are alegerea între doua preturi, unul redus daca procura si alti clienti si celalalt normal.
Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflându-le iluzia ca astfel ar dobândi marfuri sau alte servicii în conditii avantajoase.
Un comerciant care vinde stilouri, preda unui cumparator sase bonuri, fiecare reprezentând 1/6 din pretul curent al unui stilou. Înainte de a-si primi stiloul, cumparatorul trebuie sa plaseze cinci din cele sase bonuri, altor consumatori si sa predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie sa se prezinte la vânzator si sa accepte, la rândul sau, sa preia alte cinci bonuri pe care sa le plaseze dupa acelasi sistem. În momentul în care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator îsi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent.
La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia ca ar fi avantajos pentru un consumator care, plasând cele cinci bonuri, primeste stiloul în schimbul unei sume reprezentând o sesime din pretul lui.
Se observa atât imposibilitatea consumatorului dintr-o etapa ulterioara celei initiale de a plasa bonurile cât si imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la pretul diminuat. Astfel, în prima etapa, consumatorul primeste obiectul râvnit daca alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat sa cumpere produsul si sa recruteze fiecare înca cinci noi aderenti. În cea de a doua etapa, pentru ca primii cinci acceptanti dobândeasca la pret redus obiectul, numarul clientilor ce trebuie sa fie atins în total, împreuna cu ei, este de 155 de persoane. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienti etapa a III-a sa-si primeasca avantajul scontat, numarul total al noilor clienti (fara socoti si pe cei 25), trebuie sa fi atins cifra de 750 persoane. În cea de IX-a etapa numarul consumatorilor acceptanti se ridica la cca. doua milioane.
Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai gasi clienti, fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la pretul redus, toate cererile. Avantajul scontat de consumatori se vadeste iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capta clientela concurentului sau, a fost atins în paguba altor comercianti
Jurisprudenta a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul îsi însuseste un profit ilicit uzând de mijloace frauduloase .
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
