Ajutoarele de stat

Preliminarii

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact major asu¬pra sistemului juridic naţional, inclusiv asupra cadrului juridic al controlu¬lui ajutoarelor de stat. Chiar înainte de aderare, România a amendat anu¬mite acte normative. Cel mai important, Constituţia României a trebuit să fie amendată pentru a transpune, printre altele, principiile fundamentale ce stau la baza dreptului comunitar, şi anume precedenţa sau prioritatea dreptului comunitar asupra dreptului intern, precum şi efectul direct al nor¬melor juridice comunitare. Începând cu 2007, aceste principii sunt funda¬mentale şi pentru funcţionarea controlului ajutoarelor de stat în România post-aderare.

În această privinţă, Constituţia revizuită conţine prevederi specifice ce recunosc prioritatea dreptului comunitar şi efectul direct în ordinea juridică internă după aderare. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor consti¬tutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Supremaţia dreptului comunitar solicită statelor membre ale CE să se abţină de la adoptarea de norme contrare dreptului comunitar. Atunci când astfel de norme sunt în vigoare, statele membre le vor amenda în vederea armonizării lor cu dreptul comunitar, fiind obligate să nu adopte acte con¬trare în viitor.

În practica europeană, măsurile de sprijin sunt considerate ajutoare de stat dacă sunt acordate de autorităţile publice, din resursele aflate la dis¬poziţia statului; măsurile trebuie să fie selective, favorizând anumite zone, activităţi sau anumiţi operatori economici şi să se refere la comerţul între statele membre, distorsionând astfel concurenţa.

Măsuri importante în materie au fost implementate prin Strategia de la Lisabona, la care s-a impus redirecţionarea ajutoarelor de stat către anumite obiective orizontale vizând cercetarea, inovarea şi optimizarea capitalului uman; de asemenea, s-a impus o mai bună informare la nivel european, constituirea unei zone europene referitoare la cercetare-inovare, înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri inovatoare, alocarea de resurse pentru educaţie, protecţie socială etc.

Ajutoarele de stat acordate, care denaturează concurenţa de pe piaţa internă a comunităţii, sunt interzise prin Tratatul CE. Prin acordarea unor tratamente preferenţiale anumitor firme sau unei producţii în detrimentul altora, concurenţa normală este distorsionată. Totuşi, în anumite situaţii, Comisia Europeană aplică excepţiile permise de Tratat şi ia în considerare impactul benefic al unei scheme de acordare a ajutoarelor în condiţiile generale stabilite de Tratatul CE. De asemenea, Comisia poate autoriza acordarea de ajutoare atunci când acestea sunt justificate, de exemplu pen¬tru dezvoltarea regională, pentru politicile de interes comun de protejare a mediului ambiant, de cercetare şi dezvoltare, pentru educaţie etc.

Cel mai des, autorităţile publice acordă ajutor pentru a susţine o anu¬mită întreprindere, o activitate economică sau o regiune, pentru a-i pro¬mova dezvoltarea sau a o ajuta să-şi rezolve problemele cu care se con¬fruntă. La prima vedere, mai ales din punctul de vedere al celui care pri-meşte ajutorul de stat, acesta pare a fi foarte avantajos. Din păcate, cel mai adesea el nu reuşeşte decât să amâne un proces inevitabil de restructurare şi nu-1 ajută pe cel care primeşte ajutorul să redevină competitiv.

Dacă analizăm lucrurile într-un context mai larg, mai ales din punc¬tul de vedere al firmelor concurente care funcţionează fără niciun ajutor, ajutorul de stat seamănă mai mult cu o formă nedorită de discriminare. Firmele concurente trebuie să facă eforturi singure pentru a-şi dezvolta afa¬cerile şi pentru a rămâne competitive faţă de cele care, datorită ajutorului primit de la stat, nu trebuie să-şi diminueze costurile de producţie sau să finanţeze programe de diversificare sau de dezvoltare. Firmele care nu pri¬mesc ajutoare de stat pot chiar să se confrunte cu dificultăţi economice care le influenţează competitivitatea şi abilitatea de a păstra locurile de muncă pentru salariaţii lor, de a-şi moderniza şi diversifica producţia etc.

Unele ajutoare de stat sunt acceptate, condiţionat, să contribuie la dez¬voltarea regiunilor care se confruntă cu probleme deosebite, care încearcă să rezolve o situaţie economică gravă existentă într-una din ţările membre, care încurajează anumite activităţi şi practici de interes comun pentru toate ţările membre sau să aibă scopuri sociale utile. Ajutorul acordat regiunilor care sunt subdezvoltate economic contribuie la revigorarea programului de redresare al acestora. De îndată ce aceste regiuni nu mai sunt marcate de handicapul subdezvoltării, nu mai există nicio justificare pentru conti¬nuarea alocării de ajutoare de stat. Acest lucru ar însemna exercitarea de practici discriminatorii în raport cu regiunile dezvoltate, unde schemele de ajutor nu sunt operaţionale. în consecinţă, Comisia Europeană consideră că este ilegal să se acorde ajutor pentru dezvoltare regională în astfel de condiţii.