Abuzului de drept ii este consacrata o reglementare expresa: pe de o parte, art. 15 din NCC ("niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte"), pe de alta parte, art. 1353 din NCC ("cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv"). In acest sens, de pilda, punerea in executare silita a unei hotarari judecatoresti executorii nu constituie un abuz de drept: neminem laedit qui suo jure utitur (cel ce uzeaza dreptul sau nu lezeaza).
In esenta, exercitarea unui drept va fi considerata abuziva atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci cu intentia de a vaatama o alta persoana sau contrar bunei-credinte.
In doctrina juridica romana, abuzul de drept a fost definit ca fiind "exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea principiilor exercitarii sale".
Dupa caz, pot fi incidente doua modalitati de sanctionare a abuzului de drept: pe de o parte, refuzul concursului fortei de constrangere a statului, in sensul ca instanta, constatand ca este in prezenta exercitarii abuzive a unui drept subiectiv civil, nu va admite cererea reclamantului, iar daca exercitiul abuziv emana de la paarat, va inlatura o atare aparare; pe de alta parte, atunci cand abuzul de drept se concretizeaza intr-o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, poate fi antrenata raspunderea autorului exercitiului abuziv fata de cel vatamat intr-un drept al sau, prin obligarea la daune-interese.
In egala masura, jurisprudenta a calificat abuzul de drept ca fiind o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, in structura careia trebuie sa coexiste cele doua elemente, unul subiectiv - reaua credinta si unul obiectiv - deturnarea dreptului de la finalitatea sa.
CAP. I. FORMELE ABUZULUI DE DREPT
In clasificarea formelor abuzului de drept exista atat consideratii legislative, cat si doctrinare. Legiuitorii contemporani, reflectand consideratiile legislative privind formele abuzului de drept, consacra abuzul de drept sub diferite forme ale fiintei sale, pledand in desemnarea normativa a fenomenului.
Pentru aceste constructii juridice, cel mai semnificativ defect consta in faptul ca o consacrare legislativa este adesea una sectoriala si limitativa, care duce la neacoperirea habitatului vast al relatiilor soiale in care poate fiinta abuzul de drept.
In opinia autorului E. Bejenaru, criteriile care stau la baza formelor generice in care se vede normat abuzul de drept pe o proiectie legislativa, sunt :
1. Criteriul psihologic- reliefeaza intentia de a cauza daune, prin a se face referire la elementul psihologic de buna-credinta, care consta in lipsa unui comportament periculos.
2. Criteriul moral-face referire la faptul ca fiecare este obligat sa isi exercite drepturile si sa-si execute obligatiile conform regulilor de buna-credinta si ca abuzul de drept nu este protejat de lege.
O alta abordare, putin mai specifica, a clasificarii formelor de abuz de drept, o regasim la autorul sarb V. Vodinelich, care le divizeaza in :
a) realizarea dreptului subiectiv cu scopul exclusiv de a dauna, altfel spus, asa numita sicana.
b) realizarea inutila a dreptului- exercitarea dreptului fara a exista un interes intemeiat in acest sens.
c) realizarea dreptului cu rea intentie- abuz ce se produce cand intentia de a exercita dreptul depaseste limitele legale.
d) exercitiul inoportun al dreptului- se pune accentul asupra criteriului de ,, inoportunitate" a exercitarii dreptului de catre titular.
e) realizarea imorala a dreptului- modalitate de realizare a dreptului in cadrul caruia morala reprezinta criteriul fundamental de exercitare a acestuia.
f) realizarea cu rea-credinta a dreptului-determina drept criteriu fundamental de gradare , buna credinta.
Autorul A. Malinovskyi clasifica diversitatea de abuzuri in drept astfel:
1. Abuzuri ilicite- subiectul, prin comiterea abuzului nu incalca prescriptiile legii si in consecinta nu incalca si nu atenteaza la drepturile si interesele subiective ale tertilor, ci doar face mai dificila realizarea lor, limiteaza posibilitatea exercitarii drepturilor de catre alte subiecte de drept. (ex : greva).
1. Camelia Maria Cezara Ignatescu- Abuzul de drept, Ed. Lumen, 2013
2. Tragone George-Abuzul de drept (problem teoretico-practice), teza de doctor in drept, Chisinau, 2015
3. http://www.hotnews.ro/stiri-noul_cod_civil-10445234-abuzul-drept-reglementarea-noului-cod-civil.htm
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
