Libera circulație

Libertatea de Circulatie a Persoanelor

Prin Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului nu se face diferente intre cetatenii Uniunii, astfel ca in art. 15 se stabileste ca orice persoana are dreptul la munca si dreptul de a exercita o functie aleasa sau acceptata in mod liber, orice cetatean al uniunii are libertatea de a-si cauta un loc de munca, de a lucra, de a se stablii sau de a prestata servicii in orice stat membru. Resortisantii tarilor membre care sunt autorizati sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la conditii echivaente de care beneficiaza cetatenii statelor membre.

Sectiunea 1:

Acordul Schengen:

Cea mai importanta etapa in evolutia spre o piata interna reala, in care sa nu mai existe obstacole in calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de incheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995). In prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998), au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei. In plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de membrii de asociatii.

Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei de a participa la cateva dispozitii ale acquis-ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aquis-ului Schengen de catre acest stat.

Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzand bineinteles masuri de intarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil, cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii. La frontierele externeale spatiului Schengen , cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse in lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila in intregul spatiuSchengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza in cazul cetatenilor altor terte tari.

Acquis-ul in domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen in tarile UE, stabilirea unui model tip de viza - Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statelemembre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul - Regulamentul Consiliului 333/2002 CE.

In privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra in spatiul comunitar, Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisantisunt supusi obligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. In prezent lista negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra in spatiul comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).

Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de indepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca unstat membru UE ia decizia de indepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe intreg spatiul tarilor membre UE.

In perspectiva crearii unui spatiu comunitar in care controalele la frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE in acest sens.

Fortele de politie coopereaza in depistarea si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe teritoriul unuistat invecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea cat mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala - Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Reglementarea legala a acestui sistemeste data de art. 92-125 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen.

Sectiunea 2:

Politica in domeniul vizelor:

Cerinte esentiale privind intrarea pe teritoriul partilor contractante in vedere unei sederi care nu depaseste 3 luni

La 7 decembrie 2001 s-a anuntat oficial libera circulatie. La Bruxelles, Consiliul Ministrilor de Justitie si