Evoluția istorică a dreptului comercial

Prezentare generala

Aparitia si evolutia dreptului comercial poate fi confundata în fapt cu aparitia si evolutia relatiilor comerciale. Începuturile acestora se regasesc în comertul maritim, a carui practica era supusa si dirijata de uzuri bazate pe respectarea întelegerilor si pe bunacredinta. Uzurile aveau caracter international.

În dreptul roman nu se recunostea existenta unor norme comerciale speciale, astfel dreptul comercial era integrat în dreptul civil. În evul mediu se intensifica dezvoltarea cometului maritim, fapt care determina aparitia unui drept cutumiar. Juristii din aceasta perioada istorica, foloseau mecanismul contractelor si cel al obligatiilor, în întelegerea anumitor institutii de drept comercial.

Dupa prabusirea Imperiului Roman, concomitent cu aparitia statelor cetati italiene se poate vorbi si de o dezvoltare a comertului terestru, proces care impune crearea unui sistem propriu de regului de drept în care-si afla originea multe din institutiile comerciale moderne cum ar fi: bancile, societatile comerciale, falimentul.

De asemenea o importanta deosebita în formarea dreptului comercial o are dezvoltarea schimburilor prin intermediul iarmaroacelor, unde tranzactiile si executarea acestora erau reglementate de regului speciale caracterizate prin celeritatea procedurilor.

Gruparea comerciantilor si a meseriasilor din aceasi ramura de activitate sub conducerea consulului, care avea putere legislativa, a determinat adunarea normelor emise de acesta pentru rezolvarea litigiilor în statute, care ulterior odata cu progresul economic si evolutia politica, au fost înlocuite cu dreptul scris.

Acesta spre deosebire de dreptul cutumiar, care avea aplicabilitate numai asupra unor zone geografice restrânse, va avea incidenta asupra întregului teritoriu al unei tari. Astfel apar zorii unei noi epoci, epoca moderna.

Franta a fost prima tara în care a fost legiferat cometul. Începând cu edictul lui Carol al IX-lea dat în anul 1563- prin care s-au creat jurisdictiile consulare- continuând cu ordonantele lui Ludovic al XIV-lea din 1673- privind comertul terestru si cele din 1683- privind comertul pe mare – cunoscute sub denumirea de Ordonantele lui Colbert – opera de legiferare culmineaza cu adoptarea în anul 1807, în timpul lui Napoleon, a Codului Comercial Francez.