Vointa societatii comerciale se manifesta prin organele sale care sunt: adunarea generala, organul executiv sau de gestiune, si organul de control.
Mai intai si intai vointa sociala se formeaza in organul de deliberare, care de obicei este adunarea generala a asociatiilor, respectiv a actionarilor, in societatea pe actiuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociatiilor. In al doilea rand, vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv, de gestiune, care este administratorul sau administratorii societatii.
In sfarsit, controlul gestiunii administratorului se realizeaza de catre asociati sau, in anumite cazuri, de organ specializat, adica de cenzorii societatii.
Ca atare organele oricarii societatii comerciale apar mai mult sau mai putin conturate, adica in dependenta de functia si de forma organizatorico-juridica a societatii comerciale. In cazul societatii in nume colectiv si al societatii in comandita, datorita numarului mic de asociati nu exista institutionalizata adunarea generala si cenzorii.
In aceste situatii, adunarea generala se constituie de fapt si nu de drept. In ceea ce priveste controlul gestiunii a administratorului se realizeaza de catre asociati, nefiind necesari cenzorii societatii.
In cazul societatii pe actiuni, care este forma cea mai evoluata, exista institutionalizae toate trei organe mentionate. Societatea cu raspundere limitata are aceleasi organe ca si societatea pe actiuni, dar cu unele particularitati.
Deoarece formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative, asociatii nu pot deroga de la ele, cu execptia cazurilor prevazute de lege. Asociatii nu pot conveni, de exemplu, asupra existentei altor organe ale societatii decat cele prevazute de lege pentru forma juridica aleasa de societate.
La fel, intrucat organele societatii au atributii diferite si prin urmare, puteri specifice, asociatii nu vor putea sa confere unui organ anumite atributii, cu incalcarea separatiei atributiilor reglementate de lege.
Adunarea generala a asociatiilor
Adunarea societatilor permite elaborarea si exprimarea prin decizii a vointei societatii. Potrivit legii, adunarea generala exprima vointa societatii care decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Adunarea generala se considera si de fapt este cel mai important organ de conducere al oricarii societati, din urmatoarele motive:
- Are plenitudinea de competenta si atributii;
- Numeste celelalte organe ale societatii sau le revoca;
- Fixeaza limitele de competenta ale organelor numite de ea; exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate; decide modificarea actului constitutiv al societatii in concordanta cu necesitatile decurgand din scopul urmarit.
In cazul societatii pe actiuni legea reglementeaza urmatoarele adunari generale: adunarea ordinara, adunarea extraordinara, si adunarile speciale.
Convocarea adunarii generale
Adunarea generala este convocata de catre administratori sau de catre asociati, daca ei constata pasivitatea administratorilor. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 15 zile de la convocare.
Pentru cazul societatilor pe actiuni legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor, reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
Daca administratorii nu se conformeaza acestor obligatii legale, asociatii se pot adresa instantei de judecata de la sediul asociatiei. Care, dupa audierea partilor va putea ordona convocarea si va desemna unul dintre actionari care sa prezideze adunarea.
In cazul societatii cu raspundere limitata, un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin o patrime din caoitalul social vor putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.
Sedinta adunarii generale.
Calitatea de asociati le confera acestora dreptul de a participa la adunarea generala. Acest drept se exercita personal de catre fiecare asociat. Legea permite reprezentarea asociatului la adunarea generala prin alti asociati, in baza unei procuri speciale.
Administratorii si functionarii societatii pe actiuni nu au dreptul sa-i reprezinte pe actionari.
Dreptul de vot al actionarilor nu poate fi cedat, iar orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
La adunarea generala actionarii care poseda actiuni la purtator au dreptul de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare: Cenzorii vor constata, printr-un proces verbal depunerile la timp al actionarilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
In ziua si la ora aratata in convocare, sedinta adunarii generale se va deschide de catre presedintele consiliului de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care-i tine locul.
Presedintele va desemna dintre actionari doi sau mai multi secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, aratand capitalul social pe care-l reprezinta fiecare.
Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Un proces verbal semnat de presedinte si de secretari va constata indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege. De asemenea se vor consemna dezbaterile in rezumat, hotararile luate, ial la cererea actionarilor, declaratiiile facute de ei in sedinta.
La proces verbal se vor anexa actele referitoare la convocarea precum si listele de prezenta a actionarilor.
Procesul verbal va fi trecut in registrul adunarii generale.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
