Potrivit Codului Civil, Art. 1246 alin (1) dispune că: “orice contract încheiat prin încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune”; alin. (2) ,,Nulitatea poate fi absolută sau relativă”; alin. (3) ,,Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților”; alin. (4) ,,Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă”.
Nulitatea poate fi definită ca sancțiunea ce lipsește actului juridic civil de efectele contrarii normelor juridice valabile pentru încheierea sa. Nulitatea ca regulă este parțială, ca excepție este totală.
Nulitatea are o înrăurire directă asupra actului juridic și a efectelor sale, și nu asupra persoanei care a îndeplinit actul (O. Ungureanu, Nulitățile proceduale civile, cit. cupra, p.6). Ea este lipsită de coloratura morală, ea nu este nici dureroasă, nici dezonorată; nu este întotdeauna distructivă, pentru că poate uneori să aibă caracter reparator; de altfel, Codul Civil inovează consacrând prezumția de nulitate relative a actului juridic afectat (art. 1252 C. civ.) de asemenea, noul Cod Civil tinde să facă din nulitatea parțială și remediabilăregula, iar din nulitatea totală excepția. Pe un plan mai larg, a restrânge cât mai multe posibil incidența nulităților înseamnă a răspunde concepției modern de Securitate în afaceri.
Principalele funcții ale nulității sunt: funcția preventivă și funcția sancționatorie.
Funcția preventivă - persoanele sunt descurajate și îndemnate să închie acte juridice cu respectarea condițiilor de valabilitate, în sensul că în lipsa acestora, actul este lovit de nulitate.
Funcția sancționatorie - își face apariția în momentul în care funcția preventivă nu s-a dovedit a fi eficientă, constând în înlăturarea efectelor contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea valabilă a actului juridic civil.
Nulitatea se clasifică în: nulitate absolute, nulitate relativă.
- Nulitatea absolută este potrivit C. civ. art.1.247 alin. (1) ,,Este nul contractual încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.”; alin. (2) ,,Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pec ale de acțiune sau de excepție.”; alin. (3) ,,Instanța este obligate să invoce din oficiu nulitatea absolută.”
Cauzele de nulitate absolută, potrivit art. 1250 din C. civ sunt: ,, Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general”.
- Nulitatea relativă este definite în C. civ., art.1.248 alin. (1) ,,Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.”; alin. (2) ,,Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.”, alin. (3) ,,Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.”
Cauzele de nulitate relativă, potrivit art. 1252 din C. civ sunt: ,,Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege”.
- DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA, Suport de curs pentru învățământul la distanță, Conf. Univ. Dr. CORNELIA MUNTEANU, Sibiu-2020
- DREPT CIVIL PARTEA GENERALĂ, Ediția a 2-a, revăzută și adăugită de Cornelia Munteanu, Prof. univ. dr. OVIDIU UNGUREANU, Conf. univ. dr. CORNELIA MUNTEANU, Universul Juridic, București, -2017-,
- Ediție îngrijită de prof. univ. dr. Dan Lupașcu, Codul civil și Codul de procedură civilă, ediția a 4-a rev., Universul Juridic, București, 2020
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
