Nulitatea Actului Juridic Civil

.Notiune

In legislatia noastra civila nu exista o definitie unanim acceptata a nulitatii actului juridic civil, iar in literatura de specialitate exista opinii diferite cu privire la definirea corecta a acestei institutii.

Tr.Ionascu si E.Barrasch definesc nulitatea ca fiind "sanctiunea incalcarii prin actul juridic, incalcare la data cand actul a fost facut, a unei dispozitii a legii".

A.Ionascu defineste nulitatea drept "sanctiunea care intervine dupa infrangerea dispozitiei legale, lipsind actul juridic de efectele in vederea carora el a fost incheiat".

In opinia lui T.Pop, nulitatea este "acea sanctiune civila care intervine dupa incalcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmarite la incheierea lui".

Aceste definitii sunt deficitare, deoarece nu rezulta cu claritate ca nulitatea intervine in cazul incalcarii normelor juridice care reglementeaza conditiile de validitate a actului juridic civil, ci dimpotriva, lasa sa se inteleaga ca ar putea fi vorba si de alte norme juridice respectate la incheierea actului juridic (dar care totusi, in caz de incalcare, atrag alte sanctiuni civile, de exemplu si posibilitatea probarii actului juridic, imposibilitatea actului juridic fata de terti).

In literatura juridica o definitie corecta a nulitatii este data de Gh. Beleiu, I.Dogaru si G.Boroi. Conform opiniei acestora, "nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila". .

Din aceasta definitie pot fi desprinse trasaturile caracteristice nulitatii, anume:

-nulitatea actului juridic civil este o sanctiune de drept civil;

-priveste numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto senso;

-intervine cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile de validitate a actului juridic;

-consta in lipsirea actului juridic de efectele ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic, deci nu priveste, intotdeauna, actul juridic in intregul lui;

-pentru stabilirea concordantei sau neconcordantei cu legea a efectelor actului juridic, se recurge la finalitatea legii, in sensul ca actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravin scopului urmarit de dispozitia legala incalcata.

-momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic.

2.Reglementare

In stadiul actual al legislatiei civile nu exista o reglementare unitara a nulitatii actului juridic civil, ci normele juridice care reglementeaza aceasta institutie se regasesc raspandite in tot codul civil:

3.Functiile nulitatii

Nulitatea actului juridic civil poate realiza urmatoarele functii:

-Functia preventiva: consta in efectul prohibitoriu exercitat asupra subiectelor de drept civil, atentionandu-le astfel sa incheie acte juridice cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale in legatura cu formarea lor;

-functia sanctionatorie: intra in actiune atunci cand functia preventiva nu si-a dovedit eficienta, constand in inlaturarea efectelor contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic civil

-functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii: in domeniul actelor juridice civile, in sensul ca, prin realizarea functiei preventive