Despre Logopedie

Logopedia, ca stiinta, s-a constituit atat din ratiuni practice, cat si teoretice, extinzandu-si sfera de actiune de la cercetarea limbajului si comunicarii, in relatie cu evolutia personalitatii, la formularea unor legi si metode de corectare a limbajului tulburat, la prevenirea dificultatilor verbale si la stimularea comportamentelor verbale.

Prin urmare, logopedia este, pe de o parte, o disciplina psihopedagogica teoretica, izvorata din necesitatea de a elucida complexele probleme ale limbajului, ce are un rol deosebit de important in viata psihica si in structurarea personalitatii fiecarui individ, iar pe de alta parte, o disciplina cu un pronuntat caracter practic, ce vizeaza educarea limbajului tulburat, optimizarea comunicarii, intelegerii si restabilirii relatiilor specific umane. Etimologic, cuvantul logopedie provine din grecescul ,,logos", care inseamna cuvant, si ,,paideia", care inseamna educatie. In sens restrans, logopedia se ocupa cu studierea si dezvoltarea limbajului, cu prevenirea si corectarea tulburarilor acestuia. Din cate se stie, primul care utilizeaza termenul de logopedie este filosoful Socrate (436-388 i.e.n.). In definirea logopediei ca stiinta, o serie de autori pun un accent mai mare pe caracterul ei practic: ,,o stiinta pedagogica speciala, despre prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire", ,,o stiinta despre fiziologia si patologia procesului de intelegere, de comunicare, despre prevenirea si tratamentul pedagogico-corectiv al defectelor in domeniul intelegerii si comunicarii".

Practica logopedica se bazeaza pe cunoasterea particularitatilor psihologice ale formarii si evolutiei limbajului, ale caracteristicilor psihopedagogice ale dezvoltarii psihismului si activitatii educative cu diferite categorii de handicapati, a implicatiilor deprivarii senzoriale si mentale asupra psihologiei individului si limbajului, cunoasterea structurii si organizarii aparatului fonoarticulator, a pozitiei si formei corecte in emisia verbala, a regulilor gramaticale si stilistice ale elaborarii scris-cititului s.a. La randul sau, logopedia pune la dispozitia acestor stiinte informatii utile cu privire la prevenirea, formarea si corectarea limbajului tulburat, teoretizeaza pe baza activitatii concrete si imbogateste metodologia de formare a vorbirii, de stimulare a intelegerii comunicarii si de dezvoltare a personalitatii armonioase.