Sisteme de partid în Republica Moldova

Între Republica Moldova și România pot fi găsite multe asemănări din categorii diferite. Limba vorbită, istoria, ne aseamănă foarte mult cu statul de peste Prut, însă în ceea ce privește politica, lucrurile stau diferit.

La fel ca și în cazul României, Republica Moldova a făcut parte din ”blocul comunist” în perioada de după cel de Al Doilea Război Mondial (1939-1945), iar regimul autoritar exercitat în stat încă mai are urmări asupra domeniului politic. Independența Republicii Moldova s-a produs abia în august, 1991, când ei au alungat trupele sovietice din țară, odată cu stăpânirea URSS-ului din zonă, iar România a fost primul stat care a recunoscut independența vecinilor de la est. În ciuda faptului că nu se mai află sub ocupație sovietică sau rusească, încă există foarte mulți pro-ruși care mențin o influență a Rusiei în zonă.

Analizând sistemele politice dintre România și Republica Moldova, apare o diferență evidentă. Dacă în cazul României vorbim despre o republică semi-prezidențială, în Moldova se găsește o republică parlamentară. Ce înseamnă asta? Primul element este faptul că președintele este ales de către Parlament. Influența lui este una mică asupra vieții politice, iar atribuțiile sale sunt, în cea mai mare parte, reprezentative. De asemenea, cea mai influentă persoană cu sarcini politice este Primul Ministru.

Analiza partidelor politice ale statului Moldovenesc relevă câteva caracteristici importante. Mai întâi, citând Constituția din Republica Moldova, putem defini partidele politice,

(1)Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.

(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.

După cum se observă, în Republica Moldova vorbim despre un sistem cu mai multe partide, multiparditism. Uitându-ne peste lista partidelor aflate la guvernare din momentul obținerii independenței (1991), putem trage o concluzie majoră:

- guvernarea agrariano-frontistă (1990-1994),

- guvernarea agrariano-socialistă (1994-1998),

- guvernarea ADR, de centru-dreapta (1998-1999),

- guvernarea de tranziţie, Dumitru Braghiş (2000-2001),

- guvernarea (restauraţia) comunistă (2001-2009),

- guvernările AIE, de centru-dreapta (2009-2012).

Putem vorbi despre o ”luptă” între două curente: unul al rezistenței necomuniste (cel mai elocvent exemplu este reprezentat de guvernarea dintre 2001 și 2009, condusă de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, al cărui lider este Vladimir Voronin) și de unul democratic, al urmăririi unei politici care să apropie statul de Uniunea Europeană și de obținerea alipirii la aceasta.