Teoria relațiilor internaționale și comunicare - războiul din Irak

RĂZBOIUL DIN IRAK

Introducere (date generale despre mass-media)

Mijloacele de comunicare în masă au o uriaşă forţă de influenţare a consumatorului de informaţie, a publicului,

Toate eforturile unui creator de imagine se concentrează asupra efectelor pe care aceasta încearcă să le producă în procesul de comunicare. Evident, este vorba despre „urmările voite” la receptarea mesajului, despre efectul comunicării. Nu există doar un singur efect, într-o variantă mai largă acceptată, efectul comunicării cuprinzând ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea mesajelor, procese şi consecinţe care nu pot fi atribuite actului de comunicare.

Despre funcţiile comunicării în masă s-a scris foarte mult şi s-au făcut diferite clasificări. De aceea, cateva funcţii ale comunicarii prin mass-media, pot fi regăsite în cele mai multe lucrări de specialitate:

1. Funcţia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea şi internetul sunt canale care, prin informaţiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizează mai mult decât o informare. Ele influenţează, orientează şi dirijează opinia publică, interesele şi motivaţiile oamenilor, conştiinţele chiar dincolo de propria voinţă. Mass-media poate realiza chiar distrugerea discernământului, instalarea unei apatii, poate distruge voinţa de a înţelege şi a acţiona.

2. Funcţia de interpretare. În calitate de consumatori de informaţii, puteţi fi ajutaţi direct în interpretarea unor evenimente prin producţii specifice de tipul editorialului sau al comentariului (vezi rubrica “Comentariul zilei” din Adevărul sau “Tableta de politician” din Cronica Română).

3. Funcţia instructiv-culturalizatoare. Acest lucru se realizează prin difuzarea de informaţii, cunoştinţe cultural-ştiinţifice. În cazul acestei funcţii instructiv-culturalizatoare se remarcă şi un efect subliminal, persuasiv i-am putea spune: sunt promovate modele comportamentale ce ţin de paradigma culturală a societăţii.

4. Funcţia de liant. Această funcăie este consecinţa celor anterioare şi se referă la faptul că poate genera un mecanism de solidaritate socială, în caz de calamităţi naturale, de exemplu.

5. Funcţia de divertisment. Radioul şi televiziunea realizează numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, în comparaţie cu participarea la concerte şi alte spectacole.

Publicul este supus unui flux mediatic permanent. Până în anii 1970 cercetătorii au studiat efectele atitudinale şi comportamentale, care sunt efecte pe termen scurt. În prezent se studiază efectele la nivel social, pe termen lung.

Comunicare mediatică situează în centrul atenţei publice probleme sociale, persoane pur şi simplu, dar multe aspecte sunt lăsate în umbră, ignorate. Relaţia media-public este de ordin cauzal: media selectează anumite aspecte şi le notează pe propria lor agendă, iar publicul ajunge mai devreme sau mai târziu să facă acelaşi lucru.

CAPITOLUL 1 (prezentarea faptelor)

Războiul din Irak a început în luna martie a anului 2003 şi a avut ca punct de plecare atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Justificările iniţiale ale declanşării războiului împotriva Irakului au fost abolirea „pericolului iminent pentru omenire” reprezentat de regimul de la Bagdad, suprimarea alianţei dintre Saddam Hussein şi teroriştii Al-Qaeda, prevenirea transferului de arme chimice, biologice şi nucleare de la irakieni la teroriştii islamici. Ulterior, s-a constatat că aceste justificări enunţate de liderii de la Washington au fost exagerate, dubioase sau pur şi simplu „fabricate”.

Mijlocale de comunicare în masă din România au relatat toate noutăţile referitoare la acest război împotriva Irakului, mulţi analişti politici şi experţi americani susţinând faptul că în decursul ocupaţiei miliatare armele de distrugere în masă despre care se vorbea că se află în Irak erau inexistente, că Saddam nu a avut legături cu Al-Qaeda şi că regimul promovat de liderul irakian nu prezenta un pericol pentru lumea occidentală.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE

SPECIALIZAREA RISE