Proiecția sinelui în comunicare

Rezumat: Articolul, plecand de la premisa ca personalitatea umana este originea oricarui fenomen de comunicare, pune in lumina cunoasterea individuala prin proiectia sinelui bazata pe strategii proiective si de identificare, aducand ca argumente o serie de teste psihologice deja consacrate.

Cuvinte-cheie: comunicare, proiectie, identificare, sine, eu, supraeu, test, aperceptie.

1. Preliminarii

Personalitatea umana este sursa oricarui fenomen de comunicare iar puterea Eului este unul dintre elementele care influenteaza decisiv stilul de comunicare.

Definitia imaginii si a cunoasterii de sine se construieste cu ajutorul interactiunii dintre sine si lume. In sens figurat, lumea poate fi inteleasa drept o oglinda enorma in care noi ne proiectam atat defectele, cat si calitatile. Conform lui Carl G. Jung, pentru a ne cunoaste, ar trebui sa ne indreptam privirea spre exterior, adresandu-ne intrebarea: "Ce defecte ne deranjeaza la altii?". Potrivit teoriei jungiene, "il invinuim pe adversar pur si simplu de propriile noastre greseli pe care nu ni le recunoastem" ; asadar, lucrurile care ne deranjeaza la ceilalti pot spune ceva despre noi insine. Astfel, anumite defecte personale, de care nu suntem constienti, le observam la altii, apoi inconstient le vom proiecta asupra lor.

2. Cunoasterea de sine in psihanaliza

Proiectia este un mecanism de aparare legat de trasaturi pe care nu le acceptam la noi insine si le atribuim altor persoane. Sigmund Freud vorbea despre cenzura ca fiind un mecanism prin care emotiile refulate nu "lovesc" constientul direct, ci sunt trecute printr-un filtru interior. De aceea, frecvent, putem simti dezgust fata de un hot, blama mincinosii, lasii sau barfitorii - pentru ca, poate, am facut si noi candva aceste lucruri, iar acum noi ne calomniem singuri. Tot Freud este cel care introduce conceptul de "aparat psihic" si care a identificat trei niveluri ale psihicului intr-o prima etapa de cercetare (inainte de 1920) si anume: constientul, preconstientul si inconstientul. Dupa 1920, Freud isi da seama de anumite limite pe care le intampina aceasta prezentare a aparatului psiho-mental prin importanta prea mare acordata inconstientului si sexualitatii. Cu acest prilej, ofera o noua clasificare, in care personalitatea este impartita tot in trei structuri majore, dar in care Inconstientul (Id-ul) este inlocuit cu denumirea de "Sine", Preconstientul (Ego-ul) cu "Eul" si Constientul (Super-ego) este inlocuit cu "Supraeul". De asemenea, Freud este cel care introduce in psihologie, cu drepturi depline, conceptul de Eu ca instanta centrala a personalitatii.

Freud considera ca aceste structuri ale personalitatii se afla intr-un conflict permanent. Eul mentine echilibrul intre solicitarile Sinelui, Supraeului si realitate. Pentru aceasta, Eul elaboreaza o serie de mecanisme de aparare care ii permit sa se protejeze impotriva presiunilor exercitate de Sine si Supraeu. Acestea sunt solutii inconstiente, utilizate de fiecare om pentru a se proteja de problemele vietii: anxietate, durere, vina etc. Utilizarea acestor strategii pentru a face fata presiunilor vietii pe termen scurt este considerata normala, iar utilizarea lor pe termen lung este considerata periculoasa si poate deveni chiar patologica. Proiectia joaca, astfel, un rol important in multe momente ale vietii psihice, chiar in situatii nepatologice (superstitii, mitologie, animism).

3. Proiectia si identificarea

Faptul de a atribui altora un comportament pe care il avem, in scopul de a ne identifica cu acesta, se numeste identificare proiectiva.

Identificarea proiectiva este foarte similara cu proiectia simpla, dar implica un pic mai multa constiinta de sine si este in mod rezonabil grupata sub titlul de proiectie in relatii. Atunci cand identificarea proiectiva functioneaza, persoana este constienta de sentimentele, gandurile si impulsurile sale, dar inca le proiecteaza pe ceilalti oameni in asa fel incat crede ca este indreptatita sa le aiba: "Sigur ca sunt suparat, egoist, speriat etc.", "Cine n-ar fi daca ar trebui sa...?". Si, de fapt, exista o logica a drepturilor, pentru ca atunci cand o persoana foloseste acest stil de aparare, este foarte probabil ca ea evoca exact ceea ce o alta persoane proiecteaza in ea.

Proiectia este prezenta in toate ariile vietii psihice: la nivelul relatiilor inter-personale, la nivel social, in alegerea profesiei, chiar si in arta.

Freud, Sigmund, Opere esentiale, vol. 6 (Inhibitie, simptom, angoasa), Editura Trei, Bucuresti, 2010.

Jung, Carl G., Dinamica inconstientului, Editura Trei, Bucuresti, 2013.

Marinescu, Valentina, Introducere in teoria comunicarii, Tritonic, Bucuresti, 2003.

Wood, J. M., Nexworski, M. T., Stejskal, W. J., "The comprehensive system for the Rorschach: A critical examination", in Psychological Science, 7/1996, pp. 3-10, 14-17.

Carl G. Jung, Dinamica inconstientului, Editura Trei, Bucuresti, 2013, p. 315.

2Guy, Corneau, Tot ce e mai bun in tine, Humanitas, Bucuresti, 2012, pp. 94-99.

Surse online:

http://lonerwolf.com/psychological-projection/http://www.consultanta.

http://psihologica.com/fenomenul-proiectiei/.

https://drumuricatretine.wordpress.com/2012/02/13/ce-se-ascunde-in-spatele-proiectiilor/.