Globalizarea comunicării

Termenul de ,,globalizare" a intrat pentru prima oara intr-un dictionar in anul 1961, mentioneaza Ioan Bari in lucrarea Globalizare si probleme globale , insa a cunoscut o importanta circulatie abia din anii 1980. Aparitia termenului de ,,globalizare" ii este atribuita lui Marshall McLuhan, cel care a pus in circulatie memorabila sintagma de ,,sat global".

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata si, probabil, nici definitiva. Motivul rezida in faptul ca globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingind domenii diverse ale unei societatii. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Ma voi opri in continuare la citeva pe care le consider sugestive.

Ioan Bari propune in atentiei o definitie uzitata - ,,Globalizarea reprezinta procesul prin care distanta geografica devine un factor tot mai putin important in stabilirea si dezvoltarea relatiilor transfrontaliere de natura economica, politica si socio-culturala".

O definitie complexa este enuntata de Gheorghe Zaman, in articolul Ce este globalizarea?, publicat in Opinia Nationala, in anul 2002 si citat de Vladimir Ticovschi in Globalizare si transfer de tehnologie: ,,Globalizarea este un complex proces economic, social, ecologic si in domeniul stiintei si tehnologiei, carcaterizat prin intensficarea schimburilor regulate si sistematice de bunuri, servicii, informatii si cunostinte stiintifice si tehnologice intre indivizi si colectivitati, la nivel local, regional si international."

,,Globalizarea reprezinta procesul de transformare a unui fenomen local sau regional intr-unul cu continut global. Poate fi definit ca un proces de amestec sau de omogenizare prin care populatia lumii este unificata , functionind ca un singur sistem omogen", definitie furnizata de Wikipedia.

Dupa cum se poate observa, din majoritatea contributiilor auctoriale reiese faptul ca globalizarea, portretizata ca un fenomen complex, ca un virtej care antreneaza toate sferele vietii se intimpla aici, acum, oricaruia dintre noi si nu poate fi neglijata in demersul de a stabili cum sunt influentate relatiile publice de fenomen.

Comunicare interculturala

Peter S. Adler afirma ca natiunea, cultura si societatea exercita o influenta puternica asupra vietii noastre, ,,structurindu-ne valorile, programindu-ne viziunea asupra lumii si raspunsurile in diverse situatii", astfel ca nu exista persoana care sa nu intre sub incidenta vreunei forme de presiune culturala.

Cercetatorii au evidentia trei valente de baza pe care le are conceptul de cultura. Acestea sunt: acceptiunea ,,spiritual-estetica", referitoare la opere de arta, valoarea ,,instrumentala" si acceptiunea ,,antropologica", care se defineste prin ,,totalitatea valorilor, simbolurilor, modelelor de actiune de gindire si de perceptie, ritualurilor, traditiilor unei societati."

Aceasta ultima acceptiune, cea antroplogica, face obiectul comunicarii interculturale.

Adela Rogojinaru, puncteaza faptul ca ,,globalizarea culturala este, fara doar si poate, datorata multiplicarii retelelor de comunicatii." Totusi, globalizarea culturala este exprimata si prin dinamica suferita de limba vorbita, de identitatea culturala,de valorile comunitatii.

Comunicarea reprezinta acel ansamblu de actiuni care sta la baza tuturor interactiunilor si relatiilor interumane, iar ,,structurile sociale la nivel micro si macroclimat nu s-ar putea forma si nici nu s-a putea mentine" in lipsa comunicarii. Fara acest proces intreaga societate nu ar avea sanse sa existe. De asemenea, nu trebuie sa omitem faptul ca in marele ei sens, comunicarea este un proces care se afla intr-o continua transformare dinamica si oferindu-ne tuturor o dispersie care nu mai poate fi regasita la niciun alt proces astfel, ea ne ajuta sa ,,emitem" influente atit negative cit si pozitive in rindul celor din jur.

Asemenea conceptului de globalizare in sine, comunicarea interculturala este un fenomen trait de oricare om aici si acum, cunoscind un grad mare de generalizare. ,,Artizanii" acestui proces au fost, la inceput, cresterea demografica, dezvoltarea stiintei si tehnicii si a retelelor de transport. Contactul intercultural s-a intensficat in ultimul secol si este in momentul de fata inevitabil, gratie expansiunii mijloacelor de telecomunicatii si informare: diversitatea globala este doar la o simpla apasare de buton distanta, validind notiunea vehiculata de Marshall McLuhan, de ,,sat global".

- Carti

1. Adler Peter S., Beyond Cultural Identity: Reflections on Multiculturalism, in Culture Learning, EastWest Center Press, 1977, 35p.

2. Bari Ioan, Globalizare si probleme globale, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, 464p.

3. Budes Cristina Maria, O istorie a comunicarii interculturale, in Comunicare si Management Intercultural, nr.1, Bucuresti, 2006, 47p.

4. Firte Gh. Ilie, Interculturalitate si globalizare - promovarea dialogului intercultural prin afirmarea diferentei in Adela Rogojinaru (coord.). Comunicare, relatii publice si globalizare, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2007,345p.

5. Flaviu Calin Rus, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice, Editura Institutul European, Iasi, 2004, 97p.

6. Levonian Raluca, Comunicarea non-verbala si diferentele interculturale, in Adela Rogojinaru (coord.), Comunicare si cultura, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2005, 164p.

7. Rogojinaru Adela, Comunicare, relatii publice si globalizare, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2007, 46p.

8. Ticovschi Vladimir, Globalizare si transfer de tehnologie, Ed. Enciclopdedica, Bucuresti, 2006, 188p.

- Documente electronice

1. Rimbu Nicolae, Comunicare interculturala, suport de curs, Comunicare si Relatii Publice, https://ro.scribd.com/doc/33220230/Comunicare-interculturala (visitat 15.02.2016).

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare#Globalizarea (visitat 8.02.2016).