Baza tehnico-materială a comerțului

Baza tehnico-materiala a comertului se refera la totalitatea mijloacelor fixe si a bunurilor de inventar necesare desfasurarii activitatii comerciale.

In comert, dupa rolul in cadrul circulatiei marfurilor, pot fi delimitate urmatoarele mijloace fixe:

-reteaua unitatilor operative ale comertului cu amanuntul si ale comertului cu ridicata (magazine, restaurante, baruri, chioscuri, buticuri, cofetarii, patiserii etc si depozite);

-mobilierul si utilajul comercial;

-mijloace de transport;

-instrumente, aparate si instalatii de lucru;

-alte mijloace fixe;

Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa si una calitativa. Exprimarea cantitativa se face in unitati fizice (numar de magazine, de utilaje), in unitati de marime (suprafata comerciala in m2, capacitatea spatiului de depozitare in m3, capacitatea mijloacelor de transport in tone etc.) si in unitati valorice (in lei), reprezentand valoarea de intrare (initiala) a mijloacelor fixe, adica valoarea la punerea in functiune si valoarea ramasa, respectiv valoarea dupa scaderea amortizarii la zi. Datorita schimbarii in timp a preturilor, mijloacele fixe sunt reevaluate la diferite termene, pentru a se putea stabili exact marimea amortizarii.

Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor in exploatare, definite prin parametrii de functionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan, si prin gradul de uzura a mijloacelor fixe, ca raport intre marimea uzurii fizice s i valoarea lor initiala. Aceste caracteristici asociate dau valoarea de piata a unui mijloc fix, adica valoarea care ar putea fi obtinuta prin instrainarea lui in conditiile actuale ale privatizarii sau in conditiile in care societatea ar putea fi supusa regimului falimentului.

Baza tehnico-materiala a comertului poate apartine in intregime societatilor comerciale sau poate fi partial inchiriata de la persoane fizice sau juridice.

Structura bazei tehnico-materiale pe cele doua mari componente - mijloace fixe si obiecte de inventar - ca si pe elemente este diferita pe ramuri si forme de comert, reflectand natura si amploarea proceselor din fiecare ramura.

Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru cres terea volumului vanzarilor, ridicarea nivelului deservirii comerciale si sporirea eficientei activitatii economice. O baza tehnico-materiala moderna asigura miscarea rapida a marfurilor in economie, micsorarea timpului de distributie a acestora, marirea numarului de rotatii ale capitalului comercial si, prin aceasta, micsorarea costurilor cu care produsele ajung la consumatori. Prin baza tehnico-materiala, comertul se raporteaza la progresul tehnic din economie, iar indicatorul "suprafata comerciala la o mie de locuitori" reprezinta un important criteriu de comparatie a dezvoltarii comertului intre tari.

Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul

Marimea si structura bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul raspund cerintelor acestei forme de comert si anume de difuzare larga a marfurilor in toate localitatile tarii, iar in cadrul fiecarei localitati de apropiere a marfurilor de consumatori. Aceasta functionalitate este asigurata prin varietatea de tipuri de unitati ca profil si marime care compun reteaua comerciala si printr-o dotare specifica proceselor operative cerute de vanzarea marfurilor.

Reteaua de unitati cu amanuntul are particularitati sub aspectul tipurilor, marimii si amenajarii interioare a acestora pe ramuri de comert si pe cele doua medii social-economice: urban si rural. Un tip de unitate se caracterizeaza prin sortimentul de baza, sortimentul complementar si suprafata comerciala minima, dimensionata astfel incat sa permita expunerea larga a marfurilor, pastrarea stocurilor in depozitul de mana si asigurarea spatiului pentru fluxul marfurilor si al cumparatorilor.

In comertul alimentar specifice sunt magazinele generale, de dimensiuni mari, care comercializeaza intregul sortiment de bunuri alimentare, inclusiv unele produse nealimentare de uz curent gospodaresc, marfurile alimentare solicitandu-se, de obicei, impreuna in cumpararile zilnice ale consumatorilor.

Magazinele alimentare specializate (de paine, carne, produse lactate, legume-fructe etc.) formeaza reteaua complementara marilor magazine.

In comertul nealimentar, gradul de specializare a unitatilor pe grupe si subgrupe de marfuri (confectii, articole cosmetice, articole electrocasnice etc.) creste, magazinele specializate reusind sa ofere sortimentul larg al acestor produse. In structura retelei comerciale a acestui sector se cunosc peste o suta de tipuri de unitati specializate pe grupe si subgrupe de marfuri, inclusiv pe criterii de segmentare a consumatorilor (specializarea monoclientela) sau manifestare a cererii (specializare monotema sau multisectoriala). Specializarea se asociaza insa si cu concentrarea retelei, marile magazine universale oferind un sortiment larg, din toate grupele de marfuri, in raioane specializate.

- In alimentat ia publica, sunt folosite circa 15 tipuri de unitati, reprezentativ fiind restaurantul cu profil clasic sau cu specific (crama, local, national, pescares

-Manoela Popescu, Diana Coconoiu - "Economia comertului: sinteze, probleme, studii de caz", editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006;

- Dumitru Patriche, Ion Stanescu, Mihai Grigorescu, Mihai Felea, Sorin Toma, Nela Popescu - "Bazele comertului".