Alcaloizi

Desi actiunea fiziologica a multor principii active din plante a fost cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri de exemplu se stie ca opiul a fost de mult utilizat de chinezi ca somnifer, cercetarea chimica a alcaloizilor constituie inca o preocupare a multor chimisti organicieni.

Structura complexa a alcaloizilor a ingreunat mult cercetarea lor; exista inca alcaloizi cu structura imperfect cunoscuta, sau chiar necunoscuta. Din aceasta cauza, se obisnuieste sa se clasifice alcaloizii dupa caracterul bazic, provenienta si toxicitate, intr-o singura clasa, desi din punct de vedere structural, alcaloizii fac parte din clase diferite de substante.

Astazi, notiunea de alcaloizi se limiteaza la substante cu structura complexa, ce contin azot, au caracter bazic si sunt produse ale plantelor, mai rar ale organismului animal; au actiune fiziologica caracteristica, multi alcaloizi fiind si otravuri puternice.

Alcaloizii sunt foarte raspanditi in regnul vegetal, dar in mod neuniform. Bogate in alcaloizi sunt unele plante din familia papaveraceelor (mac), rubiaceelor (copacul de chinina), solanaceelor (tutun, cartofi etc.

). In aceste plante nu se gaseste o singura specie de alcaloid, ci mai multe, chiar pana la 20, de obicei inrudite chimic.

Alcaloizii se pot gasi in toata planta; ei se formeaza in tesuturi si apoi se localizeaza in radacina, in fructe, in tulpina etc.

In plante, alcaloizii nu se gasesc in stare libera, ci sub forma de saruri. Acizii din plante, care neutralizeaza alcaloizii, sunt acizi cu structura mai complexa, cum este acidul fumaric, acidul chelidonic, acidul chinic si altii.

Concentratia alcaloizilor in plante este variabila, fiind dependenta de anumiti factori: regiunea geografica, clima etc.

Plantele taiate marunt sunt tratate cu alcalii in vederea punerii in libertate a alcaloizilor din sarurile lor.

Acestia pot fi separati, fie prin extractie cu eter sau cloroform, fie prin distilare cu vapori de apa. Uneori, separarea se face prin trecerea alcaloidului intr-o sare greu solubila.

Cei mai multi alcaloizi sunt substante cristaline, greu solubile in apa. Cu acizii formeaza saruri solubile din care pot fi pusi din nou in libertate de catre alcalii. Unii dau reactii de culoare, dar nu intotdeauna caracteristice. Titanul, acidul fosfo-wolframic, acidul fosfo-molibdenic, solutia de iod iodura de potasiu etc.

precipita alcaloizii din solutiile lor.

Dupa natura heterociclului continut in molecula alcaloizilor, se deosebesc mai multe subclase: alcaloizi de tipul piridinei si piperidinei, cei de tipul chinolinei, izochinolinei etc., cei de tipul pirimidinei etc., apoi alcaloizi cu sisteme ciclice condensate, cum sunt cei cu nuclee pirolidinice sau piperidinice condensate etc.

Coniina, C8H17N, este unul din alcaloizii care se gasesc in cucuta. Ca structura, coniina este un derivat al piperidinei si este (-propil-piperidina Coniina este un lichid incolor, greu solubil in apa, solubil in alcool. Se ...