Produse antiacneice

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1. Introducere 3
2. Formarea acneei 3
2.1 Principalele cauze 5
2.2 Tipuri de acnee 5
2.3 Glandele sebacee in formarea acneei 7
2.4 Propionibacterium acnes in formarea acneei 7
2.5 Specii reactive de oxigen in formarea acneei 8
3. Tipuri de produse antiacneice 8
3.1 Produse de curatare a pielii pentru pacientii cu acnee 9
3.2 Dermo-cosmetice impotriva acneei 9
3.2.1 Ingrijirea zilnica a pielii 10
3.2.2 Produse cosmetice adjuvante pentru uz ocazional 10
3.3 Machiaj si creme de protectie solara 11
3.4 Hidratarea pielii 12
4. Substante active 12
5. Formulari de produse antiacneice 15
6. Dialogul cu consumatorul 21
7. Legislatie 25
8. Concluzii 26
9. Bibliografie 26

Extras din referat:

1. Introducere

Pentru prima data denumirea de acnee (grecescul "acme") a fost utilizata la curtea imparatului Justinian de catre medicii acestuia. Ulterior termenul a fost tradus din greaca in latina, starnind anumite controverse in ceea ce priveste sensul initial , fapt care a dus la dezbateri ulterioare privind etimologia termenului de " acnee", cu abandonarea termenului pana la 1800 cand denumirea de "acnee" a revenit in cartile de specialitate. In 1842, Erasmus Wilson a separat acneea vulgara de acneea rozacee.

Acneea este o tulburare a pielii care suprima stima de sine a unui individ in ceea ce priveste aspectul fizic si are un debut clinic in perioada pubertatii si adolescentei. O incidenta mare a acneei apare la fetele cu varsta cuprinsa intre 14 si 17 ani si la baietii cu varsta cuprinsa intre 16 si 19 ani. Patogenia acneei este reglata de hipersecretia de sebum in foliculii deformati, ceea ce duce la microcomedoane, iar hiperproliferarea foliculara a microcomedoanelor provoaca inflamatie, iar comedoanele atat in tipurile deschise, cat si in cele inchise (comedoane alb-negru) care apar in papule, pustule, noduli si chisturi. Starea pielii rezultata cu imbogatirea cu sebum este predispusa la cresterea anaeroba a Propionibacterium acnes, care este principalul microorganism cauzator al acneei. In plus, sunt prezente in leziunile acneice si Staphylococcus epidermidis si Pitryosporum ovale. Proliferarea acestor microorganisme, in principal P. acnes, conduc la leziuni inflamatorii si acnee severa. Pe langa acneea la adolescenta, medicamentele sunt o cauza relativ frecventa a eruptiilor asemanatoare acneei, acest tip de acnee poate fi rezolvat prin oprirea administratiei medicamentului.

Se pot folosi aceleasi tratamente impotriva acneei indiferent de tipul acesteia, atat pentru acneea adolescentilor, cat si pentru acneea indusa de medicamente.

2. Formarea acneei

Glandele secretante de sebum (numite glande sebacee) se afla in piele, mai precis in profunzimea dermului, fiind atasate la foliculul pilos (structura generatoare a firului de par). Din punct de vedere secretor, acestea sunt considerate a fi glande holocrine (holos = tot, krinein = a secreta), semnificand faptul ca secretia lor (sebumul) se elibereaza la suprafata pielii impreuna cu celula proprie (sebocit). Rolul secretiei de sebum este de a forma la suprafata pielii un film protector (cu rol anti-deshidratare, deci si anti-aging); totodata sebumul protejeaza firele de par.

Figura 1. Pozitionarea glandei sebacee in raport cu firul de par.

Cele mai mari si mai active glande sebacee se afla la nivelul fetei, mai precis pe asa-numita zona T (frunte, nas, barbie). Densitatea lor este de circa 400-500 glande/cm2 (la nivelul fetei si scalpului), urmand sa ajunga la doar 50 glande/cm2 , pe tegumentul toracelui, abdomenului si al membrelor inferioare (in mod descrescator). Glandele sebacee sunt totalmente absente pe palme si pe talpi, zone in care, in schimb, se gasesc, cu mare densitate, glandele sudorale. Produsul de secretie al glandelor sebacee, denumit sebum, reprezinta un amestec complex de lipide, care in totalitatea lor confera nu doar un strat protector (rol anti-deshidratare), dar si un mediu de echilibru bacterian (propice bacteriilor saprofite). Compozitia chimica a secretiei sebacee include: trigliceride (50%), fosfolipide, acizi grasi liberi (5%), sqalen (10%), ceruri (20%), esteri de colesterol (4%) si colesterol neesterificat (1%). Pasii patogenici de la secretie crescuta de sebum la acnee sunt redati in mod gradual, in tabelul urmator [1].

Figura 2. Secventialitatea patogenica de la seboree, la acnee.

2.1 Principalele cauze

In acnee sunt implicati mai multi factori cauzali, dar etiologia in acnee trebuie interpretata individual. Sunt incriminati urmatorii factori in procesul de aparitie al leziunilor cutanate de acnee:

a) Factori genetici: rolul predispozitiei genetice in acnee este incomplet elucidat , dar se stie ca numarul, marimea cat si activitatea ulterioara a glandelor sebacee este mostenita.

b) Factori endocrini: glanda sebacee este in principal controlata prin stimularea hormonala. Principalii stimuli sunt hormonii androgeni secretati de glanda suprarenala si gonade (ovar sau testicul)

c) Expunerea profesionala: hidrocarburi aromate clorinate, uleiuri, grasimi, policlorura de vinil, gudron sunt substante chimice care pot provoca acnee.

d) Medicamente: corticosteroizi, steroizii anabolizanti(testosteron si danazol), fenitoina, iodul. Alti potentiali stimuli includ: izoniazida, litiu, halotan, vitamina B12, iradierea cu cobalt si hiperalimentatia.

e) Traumele mecanice (presiune, frictiune, stoarcere) produse de haine sau de anumite obiceiuri comportamentale pot provoca leziuni de acnee.

f) Expunerea la soare

g) Stressul neuropsihic

Bibliografie:

[1] A. Dragomirescu, Produse cosmetice. .

[2] M. Kanlayavattanakul si N. Lourith, ,,Therapeutic agents and herbs in topical application for acne treatment", Int. J. Cosmet. Sci., vol. 33, nr. 4, pp. 289-297, 2011, doi: 10.1111/j.1468-2494.2011.00647.x.

[3] H. Azimi, M. Fallah-Tafti, A. A. Khakshur, si M. Abdollahi, ,,A review of phytotherapy of acne vulgaris: Perspective of new pharmacological treatments", Fitoterapia, vol. 83, nr. 8, pp. 1306-1317, 2012, doi: 10.1016/j.fitote.2012.03.026.

[4] D. Guerrero, ,,Dermocosmetic approach to acne by the dermatologist", Ann. Dermatol. Venereol., vol. 137, nr. 12 SUPPL. 1, pp. 29-33, 2010, doi: 10.1016/S0151-9638(10)70053-3.

[5] L. Chularojanamontri, P. Tuchinda, K. Kulthanan, si K. Pongparit, ,,Moisturizers for acne: What are their constituents?", J. Clin. Aesthet. Dermatol., vol. 7, nr. 5, pp. 36-44, 2014.

[6] S. Nikam, ,,Anti-acne gel of isotretinoin: Formulation and evaluation", Asian J. Pharm. Clin. Res., vol. 10, nr. 11, pp. 257-266, 2017, doi: 10.22159/ajpcr.2017.v10i11.19614.

[7] M. A. Abbasi et al., ,,Preparation of new formulations of anti-acne creams and their efficacy", African J. Pharm. Pharmacol., vol. 4, nr. 6, pp. 298-303, 2010.

[8] P. Pramod, B. Ravindra, V. Ashok, R. Nihalsing, N. Chotulal, si P. Pannalal, ,,Formulation and Development of Anti-Acne Serum Using Euphorbia Hirta", Int. J. Creat. Innov. Res. All Stud., vol. 2, nr. 12, pp. 171-179, 2020.

[9] P. K. Mane si A. Dangare, ,,Herbal Face Wash Gel of Cynodon dactylon Having Antimicrobial, Anti-inflammatory Action", Pharm. Reson., vol. 3, nr. 1, pp. 36-43, 2020, [Online]. Valabil la: https://pharmacy.dypvp.edu.in/pharmaceutical-resonance/downloads/original-research-articles/Volume3-Issue1/Article-0010-36-43.pdf.

[10] T. Qothrunnadaa si A. N. Hasanah, ,,Patches for Acne Treatment: an Update on the Formulation and Stability Test", Int. J. Appl. Pharm., vol. 13, nr. Special Issue 4, pp. 21-26, 2021, doi: 10.22159/IJAP.2021.V13S4.43812.

[11] J. M. Joy, A. V. S. P. Kumar, S. Mohanalakshmi, si S. Prathyusha, ,,Formulation and Evaluation of Poly Herbal Hand", Res. J. Pharm. Biosci., vol. 2, nr. 2, pp. 39-43, 2012, [Online]. Valabil la: http://www.irjpbs.com.

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2022
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
27 pagini
Imagini extrase:
27 imagini
Nr cuvinte:
7 816 cuvinte
Nr caractere:
43 563 caractere
Marime:
1.24 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Chimie Organica
Data publicare:
27.05.2022
Structură de fișiere:
  • Produse antiacneice.docx
Predat:
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor , Universitatea Politehnica Bucuresti din Bucuresti
Materie:
Cosmetica
An de studiu:
IV
Nota primita:
Nota 10
Te-ar putea interesa și:
Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substante chimice naturale sau sintetice,...
Definitie Lipidele sunt substante de origine vegetala si animala, esteri ai acizilor grasi cu...
Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substante chimice naturale sau sintetice,...
1. MARFURILE COSMETICE 1.1. CARACTERIZARE GENERALA Produse cosmetice si de parfumerie sunt...
HAMAMELIS VIRGINIANA CLASIFICARE : Regnul: Plantae Increngatura: Magnoliophyta Clasa:...
Sus!