Pigmenții

Pigmentii

Lumina vizuala are lungimea de unda cuprinsa intre 400 si 800 mm

Pentru absorbi lungimea de unda din domeniul vizual un material trebuie sa aiba o structura chimica in care exista diferente de niveluri de energie corespunzatoare lungimii de unda vizibile

In cazul materialelor anorganice va fi vorba de niveluri energetice ale retelei cristaline iar in cazul substantelor organice structura substantei colorate va trebui sa contina grupari cromofore adica legaturi duble extinse sau inele condensate

E~1/φ => energia este invers proportionala cu energia de unda

Clasificarea pigmentilor:

Din punct de vedere al compozititi pigmentii pot fi:

Organici

Anorganici

Pentru denumirea materialelor colorate folosim:

Pigmenti :

Insolubili in apa

Coloranti:

Solubili in apa

Nu au capacitatea de a se fixa, au nevoie de un liant

Se fixeaza la suprafata obiectului

Des au capacitatea de a se fixa, fara a avea nevoie de un liant

Se fixeaza in structura obiectului

Colorantii se pot transforma in pigmenti prin precipitareprin precipitare cu metale grele (pigment organic).

Atat pigmentii organici cat si cei anorganici pot fi:

Naturali: de origine minerala, vegetala(garanta, indibo- flori), animala(carminul- insecte din america de sud)

Sintetici

Nuanta pigmentilor depinde de gradul de smaltuire

Unii pigmenti exista si in natura si se pot prepara si sintetic, nuanta variind intre anumite limite in functie de modul de obtinere si preparare.

Pentru caracterizarea unui pigment este necasara mentionarea urmatoarelor:

Culoare

Denumire chimica(formula)

Perioada de utilizare

Modul de obtinere

Proprietati (sensibilitate la un anumit mediu, compatibilitate)

Pigmentii Albi:

Alb de plumb: PbCO3 ∙ Pb(OH)2

Ceruzit (in natura)

Carbonat bazic de plumb

Folosit din antichitate

Pb -> metal greu => semnal radiografic puternic

Toxic -> interzis la mij sec XX

Carbonat de calciu: CaCO3

se regaseste sub denumirea de creta, alb de var, albul Sf. Ioan, alb de oase

principalul alb al tehnicii „a fresco”

este folosit din antichitate

folosit ca material de grunduire

pigmentii pe baza de carbonat sunt sensibili la mediul acid si se descompun prin efervescenta eliminand bioxid de carbon (CO2) gazos

Ipsosul/Gipsul : CaSO4 -> anhidrit (ipsos mort)

In natura hhidratat cu 2 molecule de apa se numeste dihidrat (CaSO4 ∙ 2H2O ) → daca 2H2O nu apare ↔ ipsos mort

Grundurile cu ipsos:

Gesso

Gesso sottile

Argina aba/ Caolinitul

Folosit ptr prepararea suprafetelor care urmeaza sa fie argintate ↔ bolus alb

Alb de zinc: → oxid de zinc (ZnO)

Folosit mai ales in sec XVIII in tehinca tempera.