Mierea

Mierea naturala de albine- cel mai dulce si miraculos produs al naturii- rezulta din prelucrarea de catre albinele melifere a nectarului florilor sau al altor substante dulci gasite de ele, tot in natura (mana de origine vegetala sau animala, sucuri de fructe), prin transformarea lor , sub actiunea enzimatica a salivei si a sucului gastric al albinelor. In timpul depozitarii nectarului in celule , apa care este in plus va fi indepartata prin ventilare. Dupa aceea mierea este gata pentru a fi consumata (pentru a putea fi consumata mierea va contine numai 20% apa).

Pentru a obtine un litru de miere sunt necesare 5 kilograme de nectar. Pentru un kilogram de nectar este nevoie de 20000 pana la 100000 de zboruri. Un roi de albine (30000-60000 de membri) poate fabrica un kilogram de miere pe zi. Putini stiu poate, ca gustul, aroma si insasi cantitatea de miere produsa de o familie de albine sunt determinate in foarte mare masura de vreme. De evolutia vremii depinde direct sau indirect, atat secretia de nectar a plantelor melifere, cat si recoltarea acestuia de catre albine.

1.1. Recoltarea si extractia mierii

Fagurii cu miere se recolteaza din stup in momentul cand aceasta este suficient de maturata luandu-se drept criteriu practic prezenta coroanei cu miere capacita in partea superioara. Indepartarea albinelor de pe faguri se face prin intermediul unor substante chimice (acid fenic, benzaldehida etc.) in stupinele de tip industrial.

Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei de miere fagurii sa fie grupati dupa culoare, pentru a obtine diferite soiuri de miere in functie si de acest criteriu. Fagurii sau corpurile cu fagurii cu miere se transporta cu multa grija pentru a se preintampina pierderea acestui aliment, apoi se introduc intr-o camera cu aer cald pana la 35?C, care favorizeaza extractia. Se trece apoi la descapacirea fagurilor, urmata de extragerea propriu-zisa a mierii.

Camerele simple de extractie trebuie sa fie bine izolate pentru a impiedica patrunderea albinelor inauntru si trebuie sa contina: un extractor mecanic sau electric, cutite pentru descapacire, care se pot incalzi in apa fierbinte sau cu curent electric, un vas descapacitor cu sita pentru separarea capacelelor de miere, un vas pentru recoltarea mierii si un zacator pentru depozitarea ei. Dupa sortare, fagurii se descapacesc cu cutitul bine incalzit, apoi se introduce in extractor. Turatia acestuia se mareste treptat, pana se percepe fosnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii vasului si, dupa ce se apreciaza ca s-a extras circa jumatate din mierea de pe o parte, fagurii se schimba pentru a se continua extractia pe partea cealalta. Operatia se repeta pentru asigurarea unei extrageri totale a mierii din faguri. In felul acesta se previne ruperea fagurilor, incident care cauzeaza multe neajunsuri apicultorilor.

Pentru extragerea centralizata a mierii sau pentru stupinele mari se folosesc sisteme moderne, in care ramele descapacite raman in caturi si acestea se introduc in extractorul de tip industrial direct. Aici, intreg procesul tehnologic de la sortare, descapacire, filtrare, depozitare, ambalare etc. este automat. Randamentul acestor agregate este mare si extractia mierii se asigura in conditii sanitare corespunzatoare.

1.2. Conditionarea mierii

Conditionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea, sortarea si combaterea diverselor tipuri de miere, in conditiile pastrarii optime a proprietatilor ei fizico-chimice si biologice in perioada conservarii. Initial are loc o filtrare a impuritatilor mai mari, care se realizeaza odata cu extractia prin sita dispusa la locul de scurgere a mierii din extractor. Dupa aceea, in maturator are loc o limpezire a mierii, corpurile straine se separa de miere, datorita greutatilor specifice diferite, cele mai grele se lasa la fundul vasului, iar cele mai usoare se ridica la suprafata vasului. Temperatura mediului influenteaza limpezirea mierii in mod indirect prin modificarea consistentei acesteia. In cazul cand continutul in apa a mierii este de peste 18% se recomanda deshidratarea fie in faguri, care se tin intr-o camera cu curenti de aer incalziti (35-40?C), fie ca miere extrasa cu ajutorul unor instalatii speciale de tipul evaporatorului cu vid. Acest ultim procedeu de inalta tehnicitate se poate realiza numai in centrele mari de extractie a mierii.

1.3.Cristalizarea mierii

Prin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de flori din tara noastra , cu exceptia celei de salcam , cristalizeaza in scurt timp de la extractia din faguri(1-3 luni).

Forma si dimensiunile cristalelor sunt conditionate de viteza instalarii procesului de cristalizare. Cand cristalele se instaleaza si se desfasoara in scurt timp, cristalele sunt mici iar mierea are aspect de pasta fina. Cand cristalizarea se desfasoara lent , cristalele sunt grosiere, rugoase.

Cristalizarea mierii de flori este un proces natural si el se datoreaza faptului ca cele mai multe sorturi de miere sunt solutii suprasaturate de zaharuri. Principalul factor al cristalizarii il constituie insa, proportia celor doua zaharuri majoritare, respectiv raportul intre fructoza ( zahar greu cristalizabil in solutii concentrate) si glucoza (zahar usor cristalizabil). Limita cristalizarii mierii corespunde raportului fructoza/glucoza de 1,30. La mierea de salcam valoarea acestui raport este mai mare de 1,30 ceea ce explica marea ei rezistenta la cristalizare. la celelalte sorturi de miere de flori, valoarea raportului este mai mica de 1,30 deci aceste sorturi se vor cristaliza cu atat mai repede cu cat raportul se apropie de 1,00 sau are o valoare subunitara (mierea de floarea soarelui, de rapita, de pomi fructiferi).

Solubilitatea in apa mult mai mare a fructozei fata de cea a glucozei, conditioneaza comportarea la cristalizare a solutiei celor doua zaharuri , in functie

- C. Antonescu , Albinele si noi, Redactia publicatiilor apicole Bucuresti, 1979

- *** , Cresterea albinelor , Editura Alex-Alex 2001& Leti pres,2001

- Nic. N. Mihailescu, Mierea si sanatatea, Editura Ceres, 1977

- Nicolae Catrina, Din tainele alimentatiei lactovegetariene, Editura Deceneu, 2000

- D.C. Jarvis, Mierea si alte produse naturale, Editura Apimondia, 1981

- Nic. N. Mihailescu, Mierea si sanatatea, Editura Ceres, 1977

- C.Neacsu, Compendiu de apiterapie, Editura Tehnica, 2002

- N. Popescu, G.Popa, V.Stanescu, Determinari fizico-chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animala, Editura Ceres, 1986