ANALIZA SI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE
INTRODUCERE
Analiza si proiectarea sistemelor informatice comporta o varietate mare de activitati si manipularea unor mari volume de informatii. Scopul final este realizarea sistemului informatic bazat pe un sistem de prelucrare automata a datelor, integrat.
Sistemul informatic trebuie sa se realizeze pe baza unei analize amanuntite a sistemului condus si a sistemlui de conducere.
I. ISTORIA METODELOR DE PROIECTARE
De-a lungul timpului, metodologia proiectarii a cunoscut diferite etape.
Aceste etape sunt in strinsa corelatie cu evolutia tehnologiei informationale, precum si cu descoperirile din domenii corelate.
Astfel, domeniul cibernetic si-a adus contributia in ceea ce priveste abordarea sistemica pe care o au unele metode.
Corespunzator anilor ’60-’70 avem METODELE IERARHICE.
In cadrul acestor metode se punea un puternic accent asupra functionalitatii datelor ; aplicatiile si sistemele erau proiectate luand in calcul functiunile pe care acestea trebuiau sa le indeplineasca.
O asemenea abordare permitea realizare unor modele functionale la nivel local.
In momentul in care un asemenea model se incerca sa fie aplicat la nivel global, se constata ca datele, prin maniera de organizare a acestora, nu permiteau acest lucru.Era ignorata, intr-o asemenea abordare, structura si “lizibilitatea” datelor in detrimentul functionalitatii.O problema era descompusa pe criterii functionale intr-o ierarhie de subprobleme.Acest proces era unul iterativ (se relua) pana in momentul in care respectivele probleme nu mai puteau fi descompuse.
Problema era descompusa in subprobleme si aferent acestora erau constituite functii care sa asigure rezolvarea acesteia.Avantajele unei asemenea metode erau :
-timpul redus de dezvoltare
-complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii.
Dezavantajele acestor metode constau in faptul ca mentenanta unui asemenea sistem ridica numeroase probleme, deseori insurmontabile. Astfel, datorita mediului de afaceri caracterizat de o dinamica continua, apareau deseori schimbari, atat in formularea problemelor, cat si in modul de rezolvare a acestora. Aferent acestor schimbari, echipele de proiectanti trebuiau sa regandeasca anumite probleme.
De cele mai multe ori, rezolvarea intr-o asemenea abordare a unei subprobleme atragea dupa sine modificari in lant, pe cale ierarhica superior si inferior.
Monitorizarea acestor probleme era posibila in cazul sistemelor mici si de-a dreptul imposibila pentru sistemele mari.
Exemple de astfel de metode :
-SADT (structured analysis design technique)
-JSD (Jackson design)
Intre anii ’70-’80, datorita progreselor realizare in domeniul stiintelor sistemice, coroborat cu studiile in domeniul algebrei relationale, realizat de catre E.F.Codd, au fost puse la punct METODELE RELATIONALE.
Intr-o asemenea abordare se acorda o atentie sporita modului de organizare a datelor.
Astfel, au fost introduse conceptele unei redundante a datelor controlata, in scopul mentinerii atat a structurii unitare a acestora, cat si a functionalitatii lor.
Intr-o asemenea situatie, datele erau modelate in conformitate cu niste reguli bine determinate si enuntate in cadrul metodelor sistemice datorita metodelor relationale care stateau la baza modelarii datelor.
Astfel se incerca sa se vina in intampinarea problemelor ridicate de catre metodele ierarhice si in mare parte s-a si reusit rezolvarea acestora.
Datele cu privire la o anumita entitate erau stocate in cadrul unui model relational intr-un singur loc si toate celelalte referiri la acestea erau realizate prin intermediul codurilor si al relatiilor proiectate, avand in vedere modelul relational. Astfel, modificarea datelor se realiza o singura data iar aceasta modificare era vizibila la nivel global. Modelul relational si metodele relationale (sistemice) raspundeau astfel atat unor cerinte la nivel local cat si unor cerinte globale.
Stergerea unor date intr-un asemenea model era posibila doar in cazul in care nu existau referiri la acele date.
Metode specifice acestor metode sistemice sunt :
-AXIAL
-MERISE
In anii ’90, datorita unui curent aparut la nivelul limbajelor de programare, s-a extrapolate acest concept si la nivelul metodelor de proiectare: conceptul de obiect.
Aferent acestui concept au aparut METODELE ORIENTATE OBIECT.
Daca in cadrul metodelor sistemice totul se focaliza in jurul conceptului de entitate, in cadrul metodelor orientate obiect in centrul atentiei se gaseste obiectul.
Un obiect constituie o abstractizare a unui concept similar din lumea reala. Ceea ce are in plus un obiect fata de o entitate este ca, pe langa datele care descriu respectiva entitate sau respectivul obiect, obiectul mai contine si metodele de prelucrare a datelor.
Astfel, daca pentru o entitate de tip persoana modelul relational ne permite ca, pe langa alte informatii sa stocam si data de nastere, un obiect care descrie o aceeasi persoana ar putea sa contina pe langa datele continute de unitate si metode (proceduri) de prelucrare a respectivelor date.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICA INFORMATICA
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.