Crize financiare

Criza economica la nivel mondial care a inceput in 1929 si a durat pana in 1939. A fost cea mai indelungata si severa depresiune economica prin care a trecut societatea occidentala industrializata, care a provocat schimbari fundamentale in structura institutiilor economice, in politicile macroeconomice si in teoria economica. Desi s a declansat in SUA, Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivitatii, o rata deosebit de grava a somajului si o deflatie acuta in aproape toate tarile lumii. Efectele sale sociale si culturale nu au fost mai putin coplesitoare, mai ales in SUA, unde Marea Depresiune a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s au confruntat americanii de la Razboiul Civil incoace.

ISTORIA ECONOMICA

Durata si profunzimea Marii Depresiuni au variat substantial de la tara la tara. A fost deosebit de lunga si de grava in Statele Unite si Europa, mai blanda in Japonia si in mare parte a Americii Latine. Poate ca, previzibil, cea mai dura depresiune prin care economia mondiala a trecut vreodata a fost declansata de o multime de cauze. Declinul in cererea de consum, panica financiara si politicile economice necugetate au cauzat colapsul productivitatii economice in SUA, in timp ce etalonul aurului, care lega aproape toate tarile lumii intr o retea de rate fixe de schimb valutar, a jucat un rol esential in propagarea crizei economice americane catre celelalte tari. Insanatosirea economica dupa Marea Depresiune a fost, in mare parte, stimulata de renuntarea la etalonul aurului si de expansiunea monetara ce i a urmat. Impactul economic al Marii Depresiuni a fost enorm, atat prin enorma suferinta umana provocata, cat si prin schimbarile profunde in politicile economice.

DURATA SI GRAVITATEA

Marea Depresiune a inceput in Statele Unite ca o recesiune obisnuita, in vara anului 1929. Totusi, criza s a agravat vizibil spre sfarsitul anului si a continuat pana la inceputul lui 1933. Productivitatea reala si preturile au scazut abrupt. Intre apogeul si finele crizei, productia industriala din SUA a scazut cu 47%, iar produsul intern brut (PIB) real a scazut cu 30%. Indexul preturilor vanzarilor en gros s a redus cu 33% (asemenea scaderi in nivelul preturilor sunt cunoscute drept deflatie). Cu toate ca exista unele indoieli in privinta acuratetei statisticilor, cu totii sunt de acord ca rata somajului a depasit 20% in momentul culminant. Gravitatea Marii Depresiuni in Statele Unite se evidentiaza prin comparatie cu urmatoarea recesiune americana din sec. XX, cea din anii 1981-1982, cand PIB ul tarii a scazut cu doar doua procente si rata somajului a atins mai putin de zece procente. De asemenea, pe parcursul recesiunii din 1981-1982 preturile au continuat sa creasca, desi rata lor de crestere a scazut substantial (fenomen cunoscut drept dezinflatie).

Depresiunea a lovit efectiv fiecare tara din lume. Totusi, intervalul de timp si magnitudinea crizei au variat substantial de la tara la tara. Marea Britanie s a confruntat cu cresterea economica lenta si cu recesiunea in aproape toata cea de a doua jumatate a anilor 1920 si nu a cazut intr o depresiune severa decat spre inceputul lui 1930, iar declinul in productia industriala a fost cca o treime din contractia productiei inregistrate in Statele Unite. Franta a resimtit o scurta cadere economica la inceputul anilor 1930. Revirimentul francez din 1932 si 1933 a fost insa de scurta durata. Atat productia industriala franceza cat si preturile au scazut dramatic intre 1933 si 1936. Economia Germaniei a intrat in criza la inceputul anului 1928, apoi s a stabilizat doar pentru a reintra in regres in al treilea trimestru al lui 1929. Declinul productiei industriale germane a fost sensibil egal cu cel din Statele Unite. Cateva de tari din America Latina au trecut prin depresiune la finele lui 1928 si inceputul lui 1929, cu putin inainte de declinul productiei in SUA. In vreme ce unele tari mai putin dezvoltate au avut de a face cu depresiuni grave, altele, precum Argentina si Brazilia, au resimtit crize mai moderate. Si Japonia a cunoscut o criza moderata, care a inceput relativ tarziu si s a incheiat relativ devreme.

Deflatia generala a preturilor, evidenta in SUA, a fost inregistrata si in alte tari. Absolut fiecare stat industrializat a suferit declinuri ale preturilor de vanzare en gros de peste 30% intre 1929 si 1933. Din cauza flexibilitatii mai mari a structurii preturilor din Japonia, acolo deflatia a fost neobisnuit de rapida in 1930 si 1931. Poate ca aceasta deflatie rapida a ajutat la mentinerea declinului in activitatea japoneza de productie la cote rezonabile. Preturile produselor de baza comercializate pe pietele mondiale au cazut chiar mai dramatic in acea perioada. De exemplu, preturile cafelei, bumbacului, matasii si cauciucului s au redus la jumatate numai intre septembrie 1929 si decembrie 1930. In consecinta, pentru producatorii de bunuri de larg consum, balanta comerciala s a destabilizat abrupt.

Relansarea economica a SUA a inceput in primavara anului 1933. Productivitatea a crescut rapid la mijlocul anilor 1930: PIB ul real s a ridicat la o rata medie de 9% pe an intre 1933 si 1937. Insa productivitatea scazuse atat de mult la inceputul acelui deceniu incat pe parcursul intregii perioade a ramas la cote substantial reduse fata de cele cu care economia americana era obisnuita. In 1937-1938, Statele Unite au suferit o alta scadere abrupta a activitatii economice, dar in a doua jumatate a anului 1938 economia americana a crescut cu o rapiditate mai mare decat la mijlocul anilor 1930. Productivitatea la nivel national a revenit, in final,