Sistemul nervos

Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul, fara exceptie. Sistemul nervos este cea mai complexa si cea mai iportanta retea de control si de distributie a informatiilor. Fara sistem nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate, ar fi de neinchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire.

Sistemul nervos central

La originea sistemului nervos central se afla prima foita embrionara: ectodermul din care, prin procesele proliferative si segmentative vor lua nastere o serie de formatiuni ca: placa neurala; santul neural limitat de crestele neurale, procese finalizate prin realizarea tubului neural, care se separa de ectoderm si se dispune axial in masa embrionara.

Maduva spinarii:

Este situata in canalul vertebral si corespunde in general segmentatiei corpului. Se intinde de la gaura occipitala, pana in regiunea lombara, unde se efileaza realizand conul medular, prenlugit cu firul terminal. In regiunea cervico-toracica si lombo sacrala, maduva prezinta doua dilatatii fusiforme, numite intumescente - cervicala si lombara - loc de emergenta pentru nervii plexurilor brahial si lombo-sacral.

Datorita faptului ca rahisul creste mai repede decat maduva, nervii desprinsi din regiunea terminala medulara au o directie tot mai oblica si caudala, formand coada de cal. Maduva prezinta o fata dorsala, una ventrala si doua margini. Fata dorsala este strabatuta longitudinal de santul medial dorsal, lateral de care se afla santurile colaterale dorsale, locul de emergenta a radacinilor dorsale ale nervilor spinali. Fata ventrala prezinta fisura mediana ventrala si doua santuri colaterale ventrale, locuri de emergenta pentru radacinile ventrale ale nervilor spinali.

Substanta cenusie are aspectu literei "H" prezentand pe sectiune doua prelungiri dorsale numite coarnele dorsale efilate si orientate oblic in directia santurilor colaterale dorsale si doua prelungiri ventrale - coarnele ventrale - orientate oblic spre santurile colaterale ventrale. La baza coarnelor dorsale si ventrale, mult mai reduse decat precedentele, se reliefeaza coarnele intermedio-laterale.

Portiunea de substanta cenusie, situata dorsal de canalul ependimar, formeaza comisura cenusie dorsala, iar cea ventrala comisura cenusie ventrala, ambele asigurand continuitatea de substanta intre cele doua jumatati medulare.

Neuronii din coarnele dorsale sunt de talie mica si fac sinapsa cu axonii neuronilor sensitivi din ganglionii spinali de pe traiectul radacinii dorsale a nervului spinal. Axonii neuronilor din coarnele dorsale, unii de asociatie, altii cordonali, fac sinapsa fie cu neuronii din coarnele ventrale, fie cu neuronii din etajele superioare; acesti axoni nu parasesc maduva ci intra in componenta fasciculelor fundamentale.

Cornul ventral are in structura sa neuroni radiculari multipolari grupati alcatuind nucleii cornului respectiv. Acesti neuroni fac sinapsa cu neuronii intercalari, iar axonii sa grupeaza si dau nastere radacinilor ventrale ale nervilor spinali.

Coarnele intermedio-laterale, mult mai reduse, cuprind neuroni vegetativi organizati in nuclei vegetativi, simpatici si parasimpatici. Axonii acestora intra in componenta radacinilor dorsale (cei parasimpatici) si ventrale (cei simpatici) ale nervilor spinali.

In functie de criteriul fiziologic, substanta cenusie a coarnelor medulare poate fi sistematizata in urmatoarele zone: somatosenzitiva ( incorpul cornului dorsal), viscerosenzitiva (la baza cornului dorsal), visceromotoare (la baza cornului ventral) si somatomotoare (in cornul ventral).

Substanta reticulata medulara reprezinta zona de substanta cenusie formate din celule nervoase dispuse in retea in substanta alba de la nivelul bazei coarnelor dorsale si inermedio-laterale, constituind de fapt o zona de intrepatrundere a celor doua substante.

Substanta alba este dispusa la periferia substantei cenusii si este formata din fibre mielinice si putine fibre amielinice, asociate in fascicule. Santurile si fisura mediana ventrala impart substanta alba in cordoane: cordonul dorsal este situat intre santurile colaterale dorsale; cordoanele ventrale sunt delimitate de santurile colaterale ventrale; cordoanele laterale ocupa fetele laterale ale maduvei intre santurile colaterale dorsale si ventrale.

Toate aceste coordonate sunt formate din fascicule de fibre nervoase, realizand tractusuri, cu directia ascendenta si descendente, prin care maduva isi exercita rolul de organ de conducere. In cordoanele ventrale sunt situate caile descendente, respectiv fasciculele cortico-spinal, vestibulo-spinal, tecto-spinal, reticulo-spinal, dar si cai ascendente ca spino-talamic, spino-reticular, fundamental ventral etc. In cordoanele laterale caile ascendente sunt: fasciculele spino-cerebelos ventral, spino cerebelos dorsal, spino-reticulat lateral, iar caile descendente sunt reprezentate de tractusurile cortico-spinal lateral, rubro-spinal si fundamental lateral.

Encefalul:

Derivat din vezicula cerebrala primitiva, este adapostit in cavitatea craniana si la nivelul gaurii occipitale se continua cu maduva spinarii.

Segmentele encefalului sunt urmatoarele:

Mielencefalul reprezinta cea mai caudala vezicula cerebrala derivata din rombencefal.

Este reprezentat: de bulbul rahidian, perfect vizibil ventral, valul medular caudal si pedunculii cerebelosi caudali.

Bulbul rahidian are aspect de trunchi de con, usor turtit dorso-ventral situat in prelungirea rostrala a maduvii spinarii de la nivelul gaurii occipitale. El este amplasat pe fata endocraniana a apofizei bazilare a occipitalului si prezinta: o baza, un varf, o fata ventrala, o fata dorsala si doua fete laterale.

Baza se continua cu puntea la nivelul santului bulbo-pontin vizibil pe fata ventrala.

Varful se continua caudal cu maduva.

Fata ventrala, cu aspect triunghiular, usor convexa, bine delimitata rostral de santul ponto-bulbar, este strabatuta de santul median ventral, care rostral se termina cu gaura oarba, iar caudal se continua cu fisura mediana a maduvei. De o parte si de alta a santului median se gasesc piramidele bulbare. In unghiul realizat de corpul trapezoid si piramida apare o convexitate redusa circulara numita tuberculul facial, conditionata de prezenta nucleului perechii a VII-a de nervi cranieni. In santurile colaterale bulbare ventrale au originile aparente doua perechi de nervi cranieni, respectiv: nervul abducent si nervul hipoglos.

Fata dorsala: la nivelul acestei fete, canalul ependimar se dilata si formeaza ventriculul VI,