Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroli?i si substan?e nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara: 1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar; 2. secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor; 4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor absorbite; 5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.
Majoritatea substantelor intalnite in alimente au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. E sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale
In tubul digestiv exista enzime specifice pentru fiecare tip de substanta organica Astfel, proteinele sufera actiunea enzimelor proteolitice (proteaze), care le desfac pana la aminoacizi. Glucidele cu molecula mare sunt scindate de catre enzimele amilolitice (glicolitice) pana la stadiul de glucide simple. Lipidele sunt hidrolizate de catre enzimek lipolitice (lipaze).
DIGESTIA BUCALA
La nivelul cavitatii bucale, cat si al altor organe digestive, exista o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie a cavitatii bucale consta din masticatie si timpil bucal al deglutitiei.
Masticatia este un act reflex involuntar, ce se poate desfasura si sub control votat tar. Organele masticatiei sunt oasele maxilare, mandibulare si din?ii (organe pasive), precum si muschii masticatori ai limbii si ai obrajilor (organe active). Prin masticatie, alimer : introduse in cavitatea bucala sunt taiate si transformate in fragmente mai mici.
Rolurile masticatiei: 1. Fragmentarea alimentelor, ceea ce determina: a. facilitarea deglutitiei; b. cresterea suprafetei de contact dintre alimente si enzimele digestive. 2. Amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare, ce are ca rezultate: a. initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare; b. initierea procesului de digestie a lipidelor sub actiunea lipazei linguale; c. lubrifierea si inmuierea bolului alimentar. 3. Asigurarea contactului cu receptorii gustativi si eliberarea substantelor odorante care vor stimula receptorii olfactivi, aceasta stimulare initiind secretia gastrica.
Activitatea secretorie a cavitatii bucale se datoreaza glandelor salivare
Saliva este secretata, in principal, de trei perechi de glande salivare: parotide (localizate langa unghiul mandibulei; sunt cele mai mari si produc o secretie apoasa), sublinguale si submandibulare (ultimele doua secreta o saliva ce con?ine o cantitate mai mare de proteine, deci secre?ia va fi mai vascoasa). Glande mai mici exista, practic, in toata cavitatea bucala; cele linguale secreta lipaza linguala.
Compozitia salivei. Zilnic se secreta 800 - 1500 ml saliva, solutie apoasa ce contine electroliti si proteine. Concentratia electrolitilor si osmolalitatea variaza cu debitul secretiei, dar, in general, comparativ cu plasma, saliva este hipotonica; contine concentratii mai mari de K+ si HCO, si mai mici de Na+ ?i CI". in saliva se gasesc doua tipuri de proteine: 1. enzime: a amilaza salivara (ptialina) si lipaza linguala; 2. mucina, glicoproteina ce lubrifiaza alimentele. Saliva mai contine substante bactericide (lizozim) si unii produsi de catabolism (uree, acid uric); reprezinta si o cale de eliminare din organism a unor virusuri.
Functiile salivei: 1. Protectia mucoasei bucale prin: racirea alimentelor fierbinti, diluarea eventualului HC1 sau bilei ce ar regurgita in cavitatea bucala, indepartarea unor bacterii. 2. Digestiv: saliva incepe procesul de digestie al amidonului si al lipidelor, a amilaza produce digestia chimica a amidonului preparat; astfel, in prezenta ionilor de clor si a apei, amidonul este hidrolizat in trepte pana la stadiul de maltoza. Aceasta enzima va fi inactivata de pH-ul intragastric scazut. Lipaza linguala incepe degradarea lipidelor, actionand atunci cand acestea se gasesc in cavitatea bucala, stomac si portiunilor superioare ale intestinului sub?ire. 3.Lubrifierea alimentelor usureaza deglutitia; umectarea mucoasei bucale favorizeaza vorbirea. 4. Excretia unor substante endogene si exogene. 5. Elaborarea senzatiei gustative prin dizolvarea substan?elor cu gust specific si suprafata receptiva a analizatorului gustativ.
Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus si formeaza bolul alimentar
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
