Epilepsia

Este o afectiune cronica, cu etiologie diversa, caracterizata prin repetarea crizelor convulsive, ca urmare a unor descarcari excesive a neuronilor cerebrali.

Scolarizarea copiilor epileptici trebuie sa fie facuta in clase corespunzatoare varstei precum si nivelului lor intelectual. Din motive lesne de inteles, a privi direct in fata realitatea despre afectiunea lor, este dificil si, in majoritatea cazurilor, diagnosticul este ascuns. Ascunderea diagnosticului in fata profesorului diriginte ii creeaza copilului panica, in caz de aparitie a unei crize in scoala, precum si riscul de a nu i se acorda un prim ajutor corespunzator. Vor fi trimisi spre serviciile de psihiatrie infantila doar cazurile foarte grave in care copilul prezinta crize cu caderi si raniri frecvente, asociate cu tulburari intelectuale, tulburari de comportament sau de personalitate.

Viata personala familiala si sociala Regimul de viata al copilului epileptic fara afectare neurologica sau psihica va fi normal, el fiind integrat printre copiii cu scolaritate normala.

Dar, pentru ca viata copilului cu epilepsie sa fie relativ normala, pe langa medicatie, atat medicul curant, cat si medicul scolar, ii vor da informatii necesare, lui si familiei, privind afectiunea pe care o are, modul in care dificultatile trebuie sa fie depasite, creandu-i astfel, un climat calm. Parintii trebuie sa cunoasca diagnosticul copilului lor indiferent daca este vorba despre o deficienta organica sau functionala. Medicul va fi sincer fata de copil si familie explicandu-le ca o multitudine de restrictii ii va face viata imposibila, iar prea multe lucruri permise il vor duce la accidente inevitabile ale bolii.

Copilul va desfasura o activitate fizica moderata si va practica sporturi recreative. In schimb, nu-i sunt permise exercitii de gimnastica cu echilibru la inaltime, sportul de performanta, cele care expun la traumatisme craniene repetate cum ar fi: boxul, alpinismul, aviatia, plonjatul submarin, natatia, bicicleta. Va fi strict supravegheat la scaldat si chiar cand face baie acasa. Nu va sta timp indelungat la soare.

In ceea ce priveste viata in familie, pentru ca sa se evite unii factori declansatori ai crizelor epileptice, medicul scolar sau de familie va preciza ca este absolut obligatoriu sa fie evitate toate conflictele.

In cazul in care epilepsia este deja grava (nevroza, psihoza, conflicte familiale grave, tulburari de comportament, dificultati de adaptare socio-profesionala, copilul va beneficia de psihoterapie.

Copilul epileptic isi construieste propria personalitate in raport cu modul in care isi traieste viata, cu influenta pe care o are anturajul, cu dinamismul lui personal. In acest sens, el poate avea tendinte regresive, stari depresive, sentimente de devalorizare a propriei persoane, schimburi de ganduri si idei dificile cu cei din jur, pe care-i resimte ca o amenintare a propriei lui vieti.

Inca de la inceput, el va fi implicat in terapia proprie-i boli. Este ...