Aparatul digestiv

Gastronomia a fost considerata o arta inca din cele mai vechi timpuri, insa alimentele, inainte de a constitui o arta sunt combustibilul nostru.

Alimentele contin substanta cu structura chimica complexa care pentru a ajunge la forma de molecule simple sufera transformari mecanice, fizice si chimice. Acestea, prin prelucrare produc energia necesara fiecarei celule. In acest scop s-a dezvoltat aparatul digestiv. Exista patru tipuri de digestie: la nivel bucal, gastric, al intestinului subtire si al celui gros. La nivel bucal, exista o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie consta in masticatie si timpul bucal al deglutiei.

Masticatia este un act reflex voluntar sau involuntar. Organele masticatiei sunt oasele maxilare, mandibulare si dintii (pasive), muschii masticatori ai limbii si ai obrajilor (active). Reflexul masticator este coordonat de centri nervosi ai trunchiului cerebral care determina miscarile de ridicare si coborare a mandibulei. La deschiderea gurii sunt acctivati muschii maseter, pterigoid medial si temporal. La inchiderea gurii, contactul cu receptorii bucali duce la activarea muschilor digastric si pterigoid lateral. Alt rol important il au limba si muschii obrajilor.

Rolul pe care il are masticatia consta in faptul ca alimentele sunt faramate, amestecate cu saliva, actiunea amilazei salivare asupra amidonului si a lipazei linguale asupra lipidelor, asigura contactul cu receptorii gustativi, etc.

Saliva este secretata de glandele salivare: parotide, sublinguale si submandibulare. Zilnic se secreta 800-1500 ml saliva. contine concentratii mai mari de K si Hco3 si mai mici de Na si Cl. contine doua tipuri de proteine: enzime-amilaza salivara si lipaza linguala si mucina plus substante bactericide si de catabolism. Saliva incepe procesul de digestie al amidonului si al lipidelor, lubrefiaza alimentele si protejeaza cavitatea bucala, elaboreaza senzarie gustativa. Deglutia este un act reflex in trei timpi si cuprinde activitatile motorii ce asigura transportul bolului alimentar in stomac. In timpul faringian sunt stimulate ariile receptoare care produc contractii faringiene musculare automate. Centrul deglutiei inhiba centrul respiratiei pe perioada deglutiei.

Timpul esofagian consta in transportul alimentelor in stomac prin contractiile musculaturii faringiene. De-a lungul esofagului se propaga unde de relaxare care ajung la stomac si o parte din duoden. In ultima parte a esofagului este prezent sfincterul esofagian care previne refluxul gastro-esofagian. Digestia gastrica consta in transformarea bolului alimentar in chim gastric (pasta omogena). Stomacul indeplineste trei functii: stocarea alimentelor, amestecul cu secretile gastrice, si evacuarea continutului gastric in duoden. Stomacul permite depozitarea a 1-2 litri continut. Aici au loc contractiile peristaltice si retropulsia. Cand particulele sunt suficient de mici ele sunt evacuate in duoden. Stomacul produce ...