Strategii și Politici Privind Lichiditatea în Băncile Comerciale

1.- REGLEMENTĂRI PRIVIND LICHIDITATEA B ĂNCILR COMERCIALE

- Actele normative care stau la baza desfăşurării activităţii bancare, şi în special în ceea ce priveşte lichiditatea bancară sunt:

 Legea bancară nr. 58/1998 cu modificările şi completările ulterioare;

 Normele nr. 1/2001 ale B.N.R. privind lichiditatea băncilor cu modificările şi completările ulterioare;

 Normele nr. 17/2003 ale B.N.R. privind organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit.

- Termenii specifici folosiţi în această procedură şi definiţi în normele mai sus amintite sunt:

Riscul de lichiditate este riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor instituţiilor de credit de a onora în orice moment obligaţiile de plată pe termen scurt, fără ca aceasta să implice costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate de instituţiile de credit;

Risc de lichiditate faţă de o singură persoană – obligaţia băncii faţă de orice persoană sau grup de persoane fizice sau juridice care sunt legate economic între ele în sensul că:

 una dintre persoane exercită asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

 nivelul cumulat al obligaţiei băncii reprezintă un singur risc de lichiditate pentru bancă în sensul că retragerea de către una dintre persoane a unui depozit, închiderea unui cont curent şi/sau utilizarea unui angajament de finanţare primit de la bancă poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depozitelor, închiderea conturilor curente şi/sau utilizarea angajamentelor de finanţare primite de la bancă;

Risc mare de lichiditate faţă de o singură persoană – riscul de lichiditate faţă de o singură persoană, a cărei valoare reprezintă cel puţin 10% din valoarea obligaţiilor bilanţiere, altele decât împrumuturile, şi a angajamentelor de finanţare date de bancă evidenţiate în afara bilanţului;

Durata rămasă de scurs – durata de viaţă reziduală a activelor bilanţiere, obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor primite/date de bancă evidenţiate în afara bilanţului, stabilită în funcţie de scadenţele acestora;

Excedent/deficit de lichiditate – diferenţa pozitivă/negativă dintre lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară;

Lichiditatea efectivă este suma activelor bilanţiere şi a angajamentelor primite evidenţiate în afara bilanţului, pe fiecare bandă de scadenţă;

Lichiditatea necesară este suma obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor primite evidenţiate în afara bilanţului, pe fiecare bandă de scadenţă;

Perioada de aplicare – intervalul de timp în care trebuie menţinut în conturile deschise de Banca Naţională a României nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, stabilit conform prevederilor Regulamentului B.N.R. nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii;

Deficitul de rezerve – deficitul determinat în conformitate cu reglementările B.N.R. privind regimul rezervelor minime obligatorii

- Dispoziţii obligatorii

Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 calculată ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadenţă.

Excedentul de lichiditate înregistrat la oricare dintre benzile de scadenţă, cu excepţia benzii privind lichiditatea totală, se va adăuga la nivelul lichidităţii efective aferente benzii de scadenţă următoare.

Instituţia de credit trebuie să menţină în permanenţă indicatorul de lichiditate la nivelul prevăzut în reglementările B.N.R.

Calcularea indicatorului de lichiditate la nivelul băncii se efectuează pe baza datelor înregistrate în situţiile consolidate care cuprind toate sucursalele şi sediile secundare ale băncii şi toate operaţiunile indiferent de moneda în care sunt denominate acestea, evaluate în echivalent lei la cursul în vigoare comunicat de B.N.R. în ultima zi lucrătoare a perioadei pentru care se întocmeşte raportarea.

Instituţia de credit determină şi transmite B.N.R. direcţia de supraveghere, lunar prin reţeaua de comunicaţii interbancare, în termen de 16 zile de la sfârşitul lunii şi letric în termen de 20 de zile de la sfârşitul lunii formularele privind calculul indicatorului de lichiditate prevăzute în anexele 1a – 1d şi anexa nr. 2. Când ultima zi a termenului în care se poate face raportarea este o zi nelucrătoare, anexele se trimit până cel târziu în prima zi lucrătoare ulterioară acesteia.

Instituţia de credit va determina un conducător care să asigure coordonarea permanentă a activităţii în domeniul managementului lichidităţii.

UBB/FSEGA/

Referat la disciplina Gestiunea Riscului Bancar