In ceea ce priveste sistemul bancar, banca austro-ungara, in vechea ei formatie, a fost intemeiata in anul 1878 ca o societate pe actiuni, cu un capital de 210 mil.coroane aur, cu menirea speciala de a reglementa circulatia fiduciara in teritoriile fostei monarhii austro-ungare. Inainte de anul 1878, Ungaria nu avea un institut bancar independent, caci mijloacele de circulatie ale ei erau identice cu ale Austriei, emise de banca nationala austriaca, infiintata in anul 1816 dupa modelul Bancii Frantei. In 1867 are loc o intelegere intre guvernele celor doua tari ce au incercat sa introduca sistemul dualismului politic si in domeniul financiar, prin infiintarea fostei banci austro-ungare, a conducerea careia avea sa conlucre si oficialitatea maghiara impreuna cu conducatorii vietii sale economice.
Sediul central al bancii s-a ales in orasul Viena, capitala monarhiei, dar se creeaza, pe langa aceasta si un centru al bancii de emisiune la Budapesta, cu menirea de a conduce destinele sediilor de pe teritoriul Ungariei, bineinteles in cadrele statutelor in vigoare, pentru ambele state si a intelegerilor, care surveneau intre banca si monarhie.
Privilegiul emisiunii il avea in mod exclusiv pentru intreg teritoriul monarhiei si s-a reinnoit in diferite epoci pana la 1917, cand s-a prelungit provizoriu pana in 1919, data la care inceteaza sa mai existe in vechea ei forma de institut de emisiune central al monarhiei, caci statele succesorale inteleg sa se emancipeze nu numai coroana austro-ungara ci si de influenta unei banci de emisiune cu sediul pe teritoriul unor state straine si care nu mai garanta stabilitate biletelor sale care se devalorizau continuu in fata celorlalte valute nationale.
Astfel dintre toate valutele europei centrale, coroana austriaca e prima care porneste in jos si e cea mai slaba caci disagio-ul fata de celelalte categorii de coroane devine tot mai mare iar devalorizarea pe pietele internationale tot mai accentuata.
Statul austriac intreprinde anumite masuri pentru a echilibra bugetul statului, constand in 3 imprumuturi succesive lansate cu destinatia de a consolida imprumuturile de razboi, dintre care ultimul s-a dovedit a fi un succes.
Inceputul stabilizarii economiei il constituie legea de organizare a Bancii Nationale Austriece din 14 nov 1922.
In prezent austriecii domina autoritar sistemul bancar fiind cel mai puternic investitor dupa cota de piata detinuta.
Doua din primele trei banci din sistem sunt detinute de grupuri financiare austriece, in timp ce in topul primilor zece jucatori de pe piata isi face loc inca un nume austriac. In aceste conditii, Viena are un cuvant greu de spus in formularea deciziilor strategice pentru sistemul bancar romanesc, chiar daca numarul jucatorilor austrieci este destul de redus, pe o piata de circa 40 de banci.
Activitatea bancara in Austria este organizata in sapte sectoare:
- banci comerciale si banci private
- banci de economii
- banci de ipoteca
- banci cooperatiste (Raiffeissen)
- banci cooperatiste legate in special cu bresle mici (Volksbanken)
- banci specializate in economii pentru locuinte private (Bansparkassen)
- alte banci specializate
Insa diviziunea traditionala a acestui sistem universal bancar intre aceste sectoare devine din ce in ce mai mult estompata pe masura ce cadrul legal este liberalizat gradual, in ultimii ani devenind nesemnificativa. In timp ce a fost liberalizat gradual din 1979, cadrul bancar a fost schimbat semnificativ intre 1989-1990. In 1989 au fost stabilite printr-un nou act noi standarde cu privire la publicitate, supervizare si protectia investitorului, eveniment ce a imprimat sistemului bancar austriac o apropiere de practica angloamericana. Tot in 1989 a avut loc si finalizarea acordului bancar din 1985 privind ratele de structura iar in 1990 principiile Actului de Schimb International au devenit reversibile si toate tranzactiile internationale erau autorizate. Aceste masuri au cauzat un elan fara precedent al schimbului de actiuni in 1989 cand indexul schimbului vienez s-a dublat fata de anul precedent. Acesta a fost cazul cand Zentralsparkasse a fuzionat cu Osterreichische Landerbank. Zentralsparkasse era banca lider de economii in Viena cu o anumita apropiere de politicienii orasului, in special de partidul social democrat.
Osterreichische era a doua banca mare detinuta de stat cu o anumita apropiere de guvernul federal in special de aripa federala a aceluiasi partid social-democrat. Totusi fuziunea a fost posibila chiar si in aceste conditii. Desigur la baza acestei fuziuni s-a regasit un acord legislativ.
Girozentrale este banca centrala a sectorului bancilor de economii, despre care se spune ca este cea mai apropiata de partidul conservator austriac. Acesteia i s-a permis achizitionarea OCI (Institutul de Credit Osterreichische - o banca fiica a Landerbank ).
Structura financiara de venituri a bancilor austriece vizeaza interesul financiar, cu toate ca mai variaza in functie de fluctuatiile ciclice.
La sfarsitul anului 1993 revenirea puternica a schimburilor de actiuni vieneze a contribuit semnificativ la imbunatatirea rezultatelor majoritatii bancilor mari austriece.
In ciuda acestor rezultate record ale unor banci precum Banca Austriaca si Creditanstalt in 1993 productivitatea bancara in Austria este considerata relativ scazuta. Motivul major
1. http://www.bankaustria.at
2. http://www.bks.at
3. http://www.efinance.ro
4. http://www.kmarket.ro
5. http://www.oenb.at
6. http://www.raiffeisen.at
7. http://www.raiffeisen.ro
8. http://www.sparkasse.at
9. http://www.zf.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
