Auditul calității

Auditul calitatii

1.1 Locul auditului in procesul implementarii sistemelor calitatii

1.2 Cadrul conceptual general al auditului calitatii

1.3 Calificarea si certificarea auditorilor calitatii

1.4 Sinteza si intrebari recapitulative

Locul auditului in procesul implementarii sistemelor calitatii

Termenul de audit provine din latinescul ,,audio", care inseamna ,,a asculta". Introdus

mai intai ca instrument de verificare a conturilor si inregistrarilor, auditul a devenit in prezent

si un instrument de progres in sprijinul managementului pentru implementarea in firme a

calitatii totale.

Practica auditului calitatii, ca succesor al auditului financiar, s-a extins datorita

cerintelor de asigurare a calitatii impuse furnizorilor de consumatori, precum si in scopul

evalarii actiunilor corective necesare pentru eliminarea deficientelor, a posibilitatilor de

imbunatatire a sistemului de calitate din STE, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe

care le realizeaza.

Totodata, trecerea unui numar tot mai mare de organizatii prin procesul de certificare a

sistemului calitatii, a facut ca auditul sa capete valente noi, impunandu-se si ca principala

metoda de verificare a conformitatii sistemului de calitate cu standardul de referinta.

Auditul calitatii s-a impus, de asemenea, si ca un instrument important de cunoastere

si imbunatatire a functionarii sistemului calitatii intr-un STE. Prin desfasurarea auditului se

realizeaza, in mod indirect, o disiminare a cunostintelor in domeniul calitatii, se imbunatateste

managementul STE pe baza informatiilor reale oferite asupra activitatilor si proceselor.

Evidentiind punctele slabe si forte ale STE, auditul ofera conducerii informatii fundamentate

pentru optimizarea deciziilor privind alocarea resurselor in proiecte de modernizare, pentru

evitarea disfunctionalitatilor in productia si livrarea produselor, pentru prevenirea

reclamatiilor din partea beneficiarilor.

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua posibilitatile de imbunatatire a

sistemului calitatii din STE, a proceselor, produselor si serviciilor pe care le realizeaza, a

actiunilor corective necesare pentru eliminarea deficientelor.

Auditul nu trebuie confundat cu alte activitati de investigare care-i sunt, mai mult sau

mai putin, similare, cum ar fi inspectia, analiza, diagnosticarea.

Inspectia, verificarea, controlul sunt activitati orientate catre conformitate si nu

presupun explicit abordarea perspectivelor de evolutie a sistemelor examinate.

Analiza constituie o examinare a starii unui proces, activitate etc. si nu face de obicei

apel la terte persoane, responsabilului activitatii revenindu-i si raspunderea actiunilor care vor

urma sau a coordonarii acestora, in cazul delegarii altor persone. Exemple tipice de examinare

a unor activitati sunt analizele efectuate de management asupra sistemului calitatii, analiza

proiectarii si dezvoltarii, prevazute in standardele ISO 9000.

Diagnosticul este o activitate descriptiva in care problematica abordata exista, in timp

ce demersul pentru audit consta in punerea unor intrbari referitoare la insasi existenta

problematicii. Este vorba deci de un demers vizand cunoasterea dificultatilor de functionare si

de aceea se manifesta ca un proces static. Dimpotriva, auditul este un proces orientat spre

viitor, ce permite atat relaxarea constrangerilor care influenteaza eficienta sistemului, cat si

evidentierea perspectivelor sale de evolutie.

Auditul financiar este un caz particular de audit, particularitatea sa fiind determinata

de specificul domeniului in care se aplica.

Cadrul conceptual general al auditului calitatii

In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de

examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unui STE sau a sistemului calitatii in

ansamblu.

Standardul ISO 9000/2000 defineste auditul calitatii ca rerprezentand o examinare

sistematica si independenta efectuata de una sau mai multe persoane, pentru a determina daca

activitatile si rezultatele lor referitoare la calitate corespund dispozitiilor prestabilite, daca

aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor.

Retinem din aceasta definitie, adjectivele sistematice si independente, in sensul ca

auditele sunt, pe de o parte, planificate si programate , iar pe de alta parte, ca trebuie realizate