Planeta Jupiter

Jupiter este a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului, o masa de 318 ori mai mare si un volum de 1300 ori mai mare.

- orbita: 778,330,000 km de la Soare

- diametrul: 142,984 km (ecuatorial)

- masa: 1.900x1027 kg

Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca stralucire (dupa Soare, Luna si Venus; si cateodata Marte). A fost cunoscut din timpuri preistorice. Descoperirea de catre Galileo si Simon Marius , in 1610, a celor patru mari luni, ale lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede si Callisto (cunoscute ca lunile Galileene) a fost prima descoperire a unui centru de miscare aparent necentrat pe Pamant. A fost un punct major in favoarea teoriei heliocentrice de miscare a planetelor a lui Copernicus; sustinerea de catre Galileo a teoriei Copernicinene i-a adus probleme cu Inchizitia. inainte de misiunile Vozager, erau cunoscuti 16 sateliti.

Compozitie

Jupiter are probabil un miez de material solid in cantitate de 10 pana la 15 mase Pamantene. Deasupra acestui miez se gaseste partea principala a planetei formata din hidrogen metalic lichid. Aceasta forma exotica a acestui element atat de comun se gaseste doar la presiuni ce depasesc 4 milioane bari, cum este cazul in interiorul lui Jupiter (si Saturn). Hidrogenul metalic lichid e format din electroni si protoni ionizati (ca in interiorul Soarelui dar la o temperatura mult mai mica). La temperatura si presiunea din interiorul lui Jupiter hidrogenul este un lichid, si nu un gaz. Este un conducator electric si sursa campului magnetic a lui Jupiter. Acest strat contine probabil ceva heliu si unele urme de "gheturi". Stratul de la suprafata e compus in principal din hidrogen molecular obisnuit si heliu ce e lichid in interior si gazos la exterior. Atmosfera care o vedem noi este doar partea superioara a acestui strat adanc. Apa, dioxidul de carbon, metanul si alte molecule simple sunt de asemenea prezente in cantitati mici.

Atmosfera

Jupiter este in jur de 86% hidrogen si 14% heliu (dupa numarul de atomi, cca 75/25% dupa masa) cu urme de metan, apa, amoniac si "piatra". Asta este foarte aproape de compozitia primordiala din Solar Nebula din care s-a format intregul sistem solar. Saturn are o compozitie similara, iar Uranus si Neptun au mult mai putin hidrogen si heliu.

Marea Pata Rosie

Marea Pata Rosie (GRS) a fost observata prima oara, de catre telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani in urma ( descoperirea ei e atribuita lui Cassini, sau Robert Hooke in secolul al XVII-lea). Este un oval de aproximativ 12000 pe 25000 km, destul de mare sa cuprinda doua Pamanturi. Alte pete mai mici dar similare sunt cunoscute de decenii. Obervatiile in infrarosu si directia de rotatie indica faptul ca este o regiune de inalta presiune ai carei nori superiori sunt mult mai inalti si mai reci decat zonele inconjuratoare. Structuri similare au fost observate pe Saturn si Neptun. Nu se stie modul in care asemenea structuri rezista asa de mult timp.Jupiter si celelalte planete gazoase prezinta vanturi de mari viteze in benzi largi de latitudine. Vanturile sufla in directii opuse in doua benzi adiacente. Diferentele mici de temperatura sau de compozitie chimica sunt responsabile pentru colorarea diferita a benzilor, aspect ce domina imaginea planetei. Cele de culoare deschisa sunt numite zone; iar cele de culoare inchisa sunt numite centuri. Benzile au fost cunoscute de ceva timp pe Jupiter, dar vortex-urile complexe din regiunile de granita intre doua benzi au fost pentru prima data observate de Voyager. Datele de la Galileo indica faptul ca vanturile au o viteza mai mare decat s-a crezut anterior (mai mari de 400 mph) si sunt prezente in adancimea planetei cel putin pana unde a putut ajunge sonda; ar putea sa fie extinse pana la mii de kilometri in interiorul planetei. Atmosfera lui Jupiter este de asemenea foarte turbulenta. Aceasta indica faptul ca vanturile sunt conduse, in mare parte, de caldura interna a planetei si nu de cea provenita de la Soare, cum este cazul Pamantului.

Magnetosfera

Jupiter are un camp magnetic urias, mult mai puternic ca al Pamantului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650