Evoluția Pământului

Galaxia noastra arata, in stadiul ei actual, ca o lentila turtita avand diametrul si grosimea bulbului central de 100.000., respectiv 10.000. ani lumina.

Privita de sus, calea lactee are forma unei spirale gigantice cu mai multe brate, iar centrul ei, nucleul galactic, contine o ingramadire masiva de stele.

Soarele, una dintre acele stele si care este de marime mijlocie, se afla situat la circa 33.000. ni lumina de centrul galactic.

Astrii din Calea Lactee se rotesc neintrerupt in jurul nucleului galactic. Soarele sete unica sursa de energie a Sistemului solar. El influenteaza majoritatea fenomenelor ce se produc in interiorul Sistemului solar si de pe Pamant.

La suprafata globului terestru ajunge numai a - 22 - a milioana parte din energia produsa de Soare sub forma de radiatii electromagnetice si de radiatii corpusculare (atomi, ioni).

In jurul Soarelui graviteaza 9 planete si anume : Mercur, Venus, Pamantul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluton, asteroizii (probabil resturile celei de-a zecea planete existenta candva intre Marte si Jupiter), cometele si norii de meteoriti si de praf cosmic. Soarele monopolizeaza aproape 99% din masa intregului sistem, restul de peste 1% fiind distribuit celorlalte corpuri componente ale sistemului.

Specialistii grupeaza planetele Sistemului solar in doua categorii :

- prima, grupa planetelor interioare de tip terestru ;

- secunda, grupa planetelor exterioare sau gigantice.

Prima grupa este situata mai aproape de Soare, planetele ei sunt mai reduse ca dimensiuni, au densitati mai mari, rotatii lente, turtiri mici sau inexistente, scoarte solide la exterior, numar redus de sateliti.

Grupa secunda cuprinde planete de dimensiuni mari, au rotatii repezi in jurul axelor proprii (de ordinul orelor), turtiri la poli relativ mari datorita vitezelor de rotatie mari, discuri de materie in planul lor ecuatorial, atmosfere intinse(compuse din oxigen, azot, vapori de apa, bioxid de carbon, hidrogen, heliu, etc), numar mare de sateliti.

In ordinea departarii de Soare, Pamantul este a patra planeta de tip terestru. Ea a intrunit toate conditiile nasterii si dezvoltarii vietii, de la formele rudimentare pana la cele mai cunoscute.

Satelitii planetelor, in numar de 33, sunt de asemenea de natura planetara, iar planetologii I-au impartit, dupa dimensiunile lor, in trei grupe.

Din prima grupa fac parte satelitii mari, de tipul Lunii, (patru din satelitii lui Jupiter si cate unul din satelitii lui Saturn si Neptun) ;

Din grupa a-2-a fac parte satelitii cu raze de cateva sute de kilometri ;

Din a-3-a grupa fac parte satelitii mici ai lui Marte si Jupiter ;

Planetele cele mai mari au sateliti numerosi, cele mici sunt lipsite in general de sateliti, situatie justificata de fortele de atractie diferite de la o grupa de planete la alta.

Ca si Luna, aproape toti satelitii sunt lipsiti de atmosfera. Exceptie fac satelitii mari ai lui Jupiter, care sunt invaluiti de o patura de gaz asemanatoare celei ce inconjoara planetele gigantice (formata in principal din metan si amoniac).

Asteroizii sunt planete de dimensiuni mici. Ei graviteaza, asemanator planetelor, in jurul Soarelui, fiind plasati intre orbitele lui Marte si Jupiter. Asteroidul cel mai mare, Ceres, are abia un diametru de 800 km.

Au fost identificati si catalogati peste 2000 de asteroizi, avand diametre de la cativa kilometri in sus. Doar 5% au diametre mai mari de 100 km.

Asteroizii mari sunt sferici, au miscare de rotatie, nu au lumina proprie si sunt lipsiti de atmosfera. Asteroizii mici au forme colturoase, asemanator stancilor fragmentate de explozie, iar altii sunt alungiti.

Cometele, au produs, in perioada istorica a omenirii, nenumarate ,,epidemii" de frica si de explicatii mistice sau nefaste. Aparitia lor in campul vizual al omului reprezinta un fenomen maret si impresionant, iar uneori infricosator.

Specialistii afirma ca numarul cometelor ar putea fi in jur de 100 miliarde.

Ele s-ar putea afla la periferia Sistemului solar, de unde patrund din cand in cand in spatiul planetelor si unde, sub actiunea puternicelor radiatii solare, produc si sunt insotite de grandioase fenomene luminoase.

Nucleul si coama cometelor sunt constituite din aglomerari difuze de materie (praf meteoric, meteoriti, gheata de metan, de amoniac, de carbon, etc) cu mase foarte mici in comparatie ci masa Pamantului, care se misca sub influenta fortei gravitationale a Soarelui pe orbite foarte alungite si cu inclinari mari fata de planul ecliptic.

Cometele devin vizibile numai cand se gasesc pe portiunea de orbita din vecinatatea Soarelui.

Meteorii sunt mesagerii solizi ai Cosmosului ; ei poarta informatii ce privesc formele de organizare a materiei la distante enorme de Pamant. In atmosfera terestra patrund, anual, peste 100 miliarde meteori. Cand au dimensiuni mici si patrund in atmosfera terestra, se transforma treptat, inca de pe la 80 - 50 km inaltime, in gaz incandescent care se imprastie in aer. Cand masa lor este purtata de volume de sute de mii de km3 , poarta denumirea de bolizi, iar patrunderea lor in atmosfera, este insotita este o suita de alte fenomene : devin incandescenti prin frecarea cu aerul, se descompun si produc huruituri ca de trasnet ; viteza lor scade pe la 120 - 100 km / h , iar pe la 20 - 5 se transforma intr-un nor intunecat ; resturile de piatra improasca Pamantul sub forma de meteoriti sau ploaie meteorica.

Daca meteoritii ajunsi la suprafata Pamantului au dimensiuni