Astronomie un nume românesc pe harta lunii Spiru Haret

Ne-am obisnuit sa spunem ca o mare personalitate a culturii universale intra, prin opera sa, in lumea nemuritorilor. Bibliotecile ii pastreaza cartile, istoria ii consemneaza opera. Putini sunt cei care isi gasesc insa imortalizarea in ceruri. Unul din ei este SPIRU HARET.

Priviti intr-o noapte senina globul stralucitor al Lunii. Veti vedea aceiasi munti si aceleasi vai ca si cele ce puteau fi vazute cu mii de ani in urma. Nimeni nu a reusit sa-i vada insa si cealalta fata, nimeni pana in anul 1959, cand s-a obtinut prima ei fotografie din spatiul cosmic. Alti munti si alte vai, total necunoscute pana atunci. Prima grija a fost identificarea fiecarui detaliu descoperit. Intreaga comunitate stiintifica internationala a fost solicitata pentru a propune numele celor mai prestigioase personalitati din lume, demne de a figura pe harta Lunii. Dintre cele cateva acceptate de Uniunea Astronomica Internationala a fost si unul al unui roman: SPIRU HARET (1851-1912), membru activ al Academiei Romane din 1892. Numele lui a fost atribuit unui crater selenar (de coordonate -1760, -590). Dar cine a fost Spiru Haret? O intrebare la care cei mai multi vor raspunde: un mare om de cultura, care a jucat un rol important in organizarea si modernizarea invatamantului primar, secundar si superior romanesc, ba chiar si in studiul matematic al vietii sociale (pentru a nu aminti decat celebra sa carte Mecanique sociale din 1910). Unii chiar ii pot descrie portretul dupa celebra statuie din fata Universitatii din Bucuresti.

Perfect adevarat.

Putini cunosc insa contributiile sale remarcabile la dezvoltarea astronomiei. S-a nascut cu 150 de ani in urma, la 15 februarie 1851 la Iasi. Primele clase le-a urmat la Dorohoi si Iasi si le termina cu califcativul eminentia la Bucuresti.

Tot aici devine elev al renumitului liceu Sf. Sava. Precocitatea stiintifica poate fi probata de cele doua manuale pe care le publica inca de pe bancile liceului, unul de algebra si altul de trigonometrie. Cel de-al doilea va fi revizuit, publicat in 1873 si republicat in anul urmator, devenind manual de liceu timp de mai bine de o jumatate de veac; este vorba de Elemente de trigonometrie. Va redacta mai tarziu (1874) un Curs de geometrie elementara pentru clasa a IV-a primara si clasa I secundara.

Dupa sustinerea bacalaureatului (1869) se inscrie la Facultatea de {tiinte a Universitatii din Bucuresti, fiind in aceasta perioada si profesor de matematica la seminarul Nifon din Bucuresti.

Asa cum stim, una din masurile remarcabile ale lui Al. I. Cuza a fost infiintarea Universitatilor de la Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Prima lor grija a fost formarea unor specialisti de marca, la nivel european. Cei mai merituosi studenti au fost trimisi imediat in strainatate pentru a-si pregati doctoratul. In urma unui concurs, deschis de Titu Maiorescu, Spiru Haret primeste un stipendiu de 3000 lei anual pentru a studia in acest timp stiintele matematice teoretice la Facultatea de ...